SwissLeaks: HSBC Elveția şi-a ajutat clienţii să facă fraudă fiscală: 10 au cetățenie română. Schema și numele celebre

Gigantul bancar HSBC este implicat într-un imens scandal, în urma dezvăluirilor că a facilitat evaziunea fiscală prin conturi secrete.
Clienţii sunt de la celebrităţi, la traficanţi de arme şi droguri şi politicieni. Le Monde publică primul episod al anchetei şi este entitatea media care a intrat în posesia datelor bancare din perioada 2005-2007, care arată frauda la nivel mondial.

Publicaţia franceză a  colaborat în analiza datelor cu alte 60 de instituţii media internaţionale, coordonate ICIJ, consorţiul de jurnalişti de investigaţii, care au dezvăluit publicului şi LuxLeaks, modul în care corporaţiile internaţionale au fost ajutate de autorităţile luxemburgheze să eludeze plata taxelor coresponzătoare profitului făcut.

De această dată, în ancheta numită SwissLeaks este vorba despre filiala elveţiană a băncii numărul 2 în lume, HSBC, divizie de private banking. În cifre, situaţia stă în felul următor :

• 180,6 miliarde de euro au trecut prin conturile filialei de la Geneva a HSBC
• 100.000 de clienţi şi 20.000 de societăţi off shore
• Perioada dezvăluirilor: 9 noiembrie 2006 – 31 martie 2007, conformă fişierelor digitale sustrase de un fost angajat la departamentul de IT

Clienţii care au legătură cu România au depuşi 1,3 miliarde de dolari la HSBC

ICIJ a făcut o statistică a ţărilor din care provin deponenţii în conturile HSBC, iar România este pe un „meritoriu” loc 39 din câteva sute, în ceea ce priveşte sumele deţinute la divizia de private banking.

Aşadar, clienţii români sau asociaţi cu România au depusă suma totală de 1,3 miliarde de dolari la HSBC Elveţia, în 549 de conturi bancare. Sunt conturile a 219 clienţi asociaţi cu România, iar doar 5% dintre ei au cetăţenie sau sunt de naţionalitate română.

Cea mai mare sumă de bani asociată cu un client care are legătură cu România este de 829,1 milioane de dolari.

Conţinutul documentelor

Datele sunt din 2006-2007, când în elveţia secretul bancar funcţiona, iar niciun client nu îşi imagina că ţara cantoanelor va fi dispusă să renunţe treptat la acest secret bancar. În plus, trebuie precizat că vorbim despre private banking, ceea ce presupunea ca fiecare client să aibă resurse financiare considerabile, minimum 1 milion de euro pentru deschiderea unui cont.

Documentele arată că banca a ajutat clienţii – inclusiv pe cei implicaţi în activităţi ilegale, precum traficul de arme şi droguri – să ascundă sute de milioane de dolari de autorităţile fiscale ale ţărilor din care proveneau sau locuiau.

Fotbalişti celebri şi jucători de tenis, ciclişti, staruri rock, actori de la Hollywood, regi, policieni, preşedinţi de corporaţii, mari oameni de afaceri sau dinastii occidentale – lista clienţilor HSBC din Elveţia este extrem de curpinzătoare. Toţi au în comun averi considerabile.

Documentele sustrase de fostul angajat al băncii arată că unii clienţi mergeau la Geneva pentru a scoate mari sume de bani din conturi, în bancnote folosite sau că sumele de bani aparţineau unor comercianţi de diamante, blood diamonds, extrase din zone de conflict şi vândute pentru a finanţa insurgenţe.

Cum funcţiona schema HSBC

Între 2006-2007, 180,6 miliarde de euro au fost ascunse de fisc cu ajutorul HSBC. În februarie 2005, banca îşi avertiza clienţii că va fi introdusă o nouă taxă europeană asupra depozitelor în câteva luni.

HSBC preciza că există numeroase instrumente şi structuri pentru a evita această taxă. Acesta a fost punctul de pornire al unei operaţiuni de fraudă fiscală la scară mondială.

Clientul băncii fie mergea direct la Geneva, pentru a discuta acestă chestiune şi alternativele, fie avea o întâlnire cu un angajat al băncii, în afara băncii. Clientul primea un număr, un profil numeric care era asociat apoi conturilor sale bancare. Aşa avea asigurat anonimatul şi funcţiona perfect graţie secretului bancar din Elveţia.

Din acel moment, banca era singura care ştia identitatea clientului, altfel, era doar un cod. Iar clientul nu era nici persoană fizică, nici juridică, ci devenea persoană morală.

În schimbul unei taxe, HSBC se oferea să creeze pentru client o firmă fantomă, înregistrată în offshores, de obicei în Panama şi Insulele Virgine. Astfel, compania avea ataşate două conturi, acelea ale clientului, de unde acesta îşi putea retrage banii nestingherit, iar econonmiile sale nu erau impozitate.

Impozitul se aplica doar persoanelor fizice, nu şi corporaţiilor sau companiilor.

Nume celebre în Swissleaks

Multe nume celebre sunt implicate în scandalul Swissleaks, precum actorii John Malkovich, Christian Slater şi Joan Collins, creatorii de modă Diane von Furstenberg şi Valentino, forbalistul Diego Forlan, pilotul de F1 Fernando Alonso şi Flavio Briatore, regele Abdulah al Iordaniei şi Mohammed VI al Marocului, sultanul Omanului sau tenismenul Marat Safin.

Tina Turner şi David Bowie sunt şi ei printre clienţii de private banking ai HSBC care apar în scandal.

Reporterii au găsit nume ale politicienilor din Romania, Rusia, Marea Britanie, Ucraina, Mexic, Tunisia, Rusia sau Lichtenstein în fişierele în cauză. În plus, sunt şi nume ale unor oameni de afaceri aflate pe liste negre, liste de sancţiuni ale SUA şi UE, precum Ghenadi Tymcenko – un miliardar asociat lui Vladimir Putin – sau Selim Aguadis, un om de afaceri turc care ar fi livrat echipamente electrice sofisticate proiectului nuclear al Libiei.

Semne de întrebare asupra HSBC

Nu este prima dată când HSBC este investigată referitor la practicile sale. În 2012 Senatul american a dispus o anchetă şi a descoperit că banca avea reguli de ocntrol foarte relaxate care au permis cartelurilor de droguri din America Latină să spele sute de milioane de dolari prin operaţiunile salle din SUA.

În raportul senatului american se mai arată că HSBC a evitat interdicţiile SUA şi a făcut tranzacţii financiare cu Iranul sau că divizia mericană a instituţiei financiare britanice a oferit fonduri şi servicii bancare unor bănci din Arabia Saudită şi Balngladesh dspre care se crede că au finanţat Al Qaeda şi alte grupuri teroriste.

În 2012, HSBC a fost de acord să plătească 1,9 miliarde de dolari într-o înţelegere în justiţie.

Anchete în urma informaţiilor din fişierele HSBC

Fişierele secrete obţinute de ICIJ – care se referă la conturi asociate cu mai mult de 100.000 de persoane şi entităţi din mai mult de 200 de ţări – sunt o versiune a celor obţinute de guvernul francez în 2010.

Autorităţăile franceze le-au fost transmise documentele şi altor ţări: SUA, Spania, Marea Britanei, Italia, Grecia, Germania, Marea Britanie, Irlanda, India, Belgia şi Argentina.

În urma aflării acestor informaţii, unele ţări au pornit anchete şi au trecut la recuperarea prejudiciului.

Franţa a cerut HSBC o cauţiune de 50 de milioane de euro. 3000 de deponenţi francezi au fost identificat, împotriva a 69 s-au deschis dosare penale de recuperare a prejudiciului, dar majoritatea situaţiilor au fost tratate cu discreţie, întrucât aceştia şi-au reglat conturile cu statul, arătau autorităţile franceze.

Unele ţări au fost mai riguroase în anchetarea băncii, alte mai puin. Autorităţile franceze au indentificat mai mult de 5000 de britanici care deţineau depozite de 61 de miliarde de dolari la HSBC – cele mai mari sume şi cei mai mulţi clienţi.

Totuşi, autorităţile fiscale britanice au conchis că doar 3600 din 5000 de nume primite de la francezi sunt suspectate de încălcarea regulilor.

Un raport al Camerei Comunelor din septembrie 2014 arată că autorităţăile au recuperat doar 135 de milioane de lire de la cei de pe listă, în comparaţie cu 220 de milioane de lire recuperate de Spania şi 188 de milioane de lire recuperate de Franţa.

Traficanţi de arme

HSBC a păstrat printre clienţi pe Aziza Kulsum şi familia acesteia, chiar dacă ONU a arătat clar că a finanţat sângerosul război civil din Burundi în anii 90.

În 2001, ONU a arătat că Aziza Kulsum a fost un jucător-cheie în Republica Democrată Congo, în traficul ilegal cu coltan, un minereu folosit la componentele electronice.

Mare parte a cantităţii de coltan din lume provine din zonele de conflict din Centrul Africii, unde facţiunile armate controlează minele, exploatează muncitorii şi fac profit din vânzarea ilegală.

HSBC se referă la Aziza Kulsum ca la o „femeie de afaceri în industria pietrelor preţioase şi a metalelor nobie şi proprietara unei companii de tutun”.

Este doar un exemplu printre multele nume de comercianţi de armament şi intermediari, traficanţi de droguri şi de pietre preţioase clienţi ai HSBC.

Reacţia băncii britanice

HSBC a cerut, iniţial, ICIJ să distrugă datele. Apoi, luna trecută, după ce a fost informată de jurnalişti despre demersul echivei care a făcut investigaţia, banca a dat un răspuns mai conciliant: standardele de reglementare ale diviziei de private banking a HSBC şi ale indurstriei bancare, în general, erau mai relaxate decât sunt astăzi.

În plus a arătat că baza de clienţi a acestei divizii a fost redusă din 2007 cu 70%.

În privinţa anchetelor care au loc în diverse state, banca a arătat că va colabora pe deplin cu autorităţile şi că ia măsuri prin care clienţii să fie transparenţi faţă de autorităţile fiscale din statele cărora le aparţin.