În ghemul de interese politice din Orientul Mijlociu, România a fost unul dintre foarte puținele state care și-au jucat corect și avantajos cărțile, motiv pentru care este apreciată, în egală măsură, și în Israel și în lumea arabă.
Numai că efervescența cu care se vorbește azi în România de (in)oportunitatea mutării ambasadei de la Tel Aviv la Ierusalim poate schimba iremediabil nu doar relația cu Palestina, ci și modul în care România este privită, și tratată, de statele din Orientul Mijlociu:
Ba chiar și în uniunea Europeană: Ultimul exemplu – în această săptămână, Bassar al Assad i-a returnat Franței decorația pe care o primise de la fostul președinte Chirac, prin intermediul ambasadei României.
Pe celălalt taler al balanței stă promisiunea pe care o face premierul Netanyahu – a unei relații excepționale cu Israel.
Ce spune Rezoluția ONU: sau de ce Liviu Dragnea nu e Donald Trump
Liviu Dragnea pare că vrea să calce pe urmele lui Donald Trump în chestiunea mutării ambasadei de la Tel Sviv la Ierusalim.
Însă România nu are minima justificare diplomatică pe care a avut-o actualul șef al statului american când a vorbit de mutarea ambasadei țării sale.
Pentru argumentație, ne întoarcem la ziua de 20 august 1980, momentul în care Consiliul de Securitate al ONU declară nulă (prin Rezoluția 478) anexarea de către Israel a Ierusalimului de Est.
Actul, care a fost reconfirmat în timp de mai multe ori, stipulează, la Punctul 5:
Decide să nu recunoască „legea de bază” și alte acțiuni ale Israelului care, ca urmare a acestei legi, încearcă să modifice caracterul și statutul Ierusalimului și solicită:
(a) Toate statele Membre vor accepta această decizie
(b) Acele state care și-au stabilit misiuni diplomatice la Ierusalim își vor retrage aceste misiuni din Orașul Sfânt
Acum, diferența fundamentală: rezoluțiile Consiliului de Securitate sunt obligatorii pentru statele membre, inclusiv România.
Singurul stat care s-a împotrivit rezoluției, mai precis s-a abținut să o voteze, au fost Statele Unite.
(Citiți AICI Rezoluția 478 a Consiliului de Securitate)
La limită, diplomația americană are argumentul că nu a votat această rezoluție.
Iar la momentul 2017, când Donald Trump a vorbit în premieră despre mutarea ambasadei SUA, el a făcut, în aceeași declarație, precizarea că nu este vorba de a recunoaște dreptul statului Israel asupra întregului Ierusalim.
Mai mult: în plan intern, Donald Trump are și baza legală– Congresul Statelor Unite a votat mutarea în 1995, iar ulterior toți preşedinţii americani au semnat amânări succesive ale măsurii.
(Citiți și: Donald Trump anunță că SUA vor recunoaște Ierusalim drept capitală a statului Israel)
Când România încearcă să urmeze SUA în această chestiune nu face altceva decât să încalce dreptul internațional.
Avantajul României: de la Jocul geopolitic la joaca argumentelor
În chestiunea mutării ambasadei, Liviu Dragnea a mai încercat ”marea cu degetul” și anul trecut. La sfârșitul lui decembrie 2017, după anunțul făcut de Donald Trump, Liviu Dragnea a afirmat că și ”România ar trebui să se gândească serios să mute ambasada din Israel la Ierusalim”.
(Citiți și: ”Dan Dungaciu / Problema ambasadei din Israel, în 10 puncte: dilemele echidistanței în Orientul mijlociu și dilemele relocării ”)
Nimic angajant, totuși Autoritatea Palestiniană a condamnat vehement declaraţiile și Ministerul palestinian al Afacerilor Externe l-a convocat pe reprezentantul României pentru a-i atrage atenția asupra gravității afirmațiilor.
După anunțul de joi seară, reacția palestiniană a fost mult mai puternică.
Ambasada Palestinei la București, într-un comunicat remis HotNews, a avertizat că intenția Guvernului Dăncilă de a muta ambasada României în Israel de la Tel Aviv la Ierusalim „pune în pericol interesul Statului român precum și al cetățenilor săi în lumea arabă și musulmană”.
Premierul palestinian, Rami Hamdallah, a estimat, potrivit unui comunicat citat de Digi24, că o asemenea măsură ar reprezenta o încălcare a dreptului internaţional şi a rezoluţiilor ONU şi de asemenea ar dăuna şanselor de pace şi de creare a unui stat palestinian în cadrul frontierelor din anul 1967 cu capitala la Ierusalim.
De precizat: În prezent, 86 de state au ambasade deschise în Tel Aviv, niciun alt stat nu are ambasadă în Ierusalim. După anunțul lui Donald Trump, UE a condamnat poziția adoptată de președintele american.
Bruxellesul se opune recunoaşterii unilaterale a Ieruslaimului drept capitală a Israelului şi susţine recunoaşterea oraşului drept capitală a Israelului şi Palestinei în frontierele din 1967.
Lobby puternic din Israel
Potrivit cotidianului israelian Haaretz, premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat joi la o recepţie a unor diplomaţi străini, cu ocazia Zilei Independenţei Israelului: ”Puteţi face două lucruri pentru a ajuta Israelul să sărbătorească această minunantă Zi a Independenţei. Primul este să vorbiţi împotriva Iranului, iar al doilea să promovaţi pacea, mutându-vă ambasadele aici”.
”Sunt fericit să anunţ că cel puţin o jumătate de duzină de ţări vorbesc serios cu noi despre transferarea amabsadelor lor la Ierusalim. Aşa că vă rog, există un principiu simplu, pe care-l ştiţi – primul câştigă. Am decis ca primele zece ambasade care vor veni aici vor primi tratament preferenţial. Vă vom ajuta! Ar trebui s-o faceţi cu toţii”, a mai anunţat Netanyahu, potrivit Haaretz.
Memorandumul care prezintă ideea mutării ambasadei române are loc în urma unei vizite a adjunctei ministrului de Externe Tzipi Hotovely (Likud) săptămâna trecută în capitala română, unde s-a întâlnit cu şeful diplomaţiei române Teodor Meleşcanu.
Tzipi Hotovely i-a transmis lui Teodor Meleşcanu că ”va exista o oportunitate istorică în urma mutării Ambasadei Statelor Unite la Ierusalim”.
”Este timpul să alegeţi să vă aflaţi de partea bună a istoriei şi să fiţi una dintre ţările pioniere care-şi mută ambasada în capitala noastră Ierusalim”, ar fi transmis diplomatul israelian, porivit Haaretz.
Teodor Meleşcanu i-a răspuns că va analiza chestiunea.
Cu, sau fără legătură cu subiectul, trebuie precizat: Liviu Dragnea beneficiază de serviciile mai multor consultanți israelieni.
Ping-pong între guvern și MAE: precizările oficiale care adâncesc confuzia
Implicațiile diplomatice ale unei asemenea acțiuni au apucat să fie discutate cel mult în interiorul MAE până ca Liviu Dragnea, între chestiuni de natură economică și ultimele știri din lupta cu ”statul paralel”, să furnizeze, joi, exclusivitatea:
”Guvernul a adoptat un memorandum prin care se decide începerea procedurilor pentru mutarea ambasadei din Israel. Această decizie este luată, o susțin și încep procedurile. Poate părea puțin important, dar are o valoare simbolică uriașă, pentru un stat care are o influență nemaipomenit de mare în lume, în care sunt peste 500.000 de români, are o valoare foarte mare pentru administrația americană. Am auzit tot felul de speculații, unele de inspirație rusească, altele securistoide… Noi însă ne prefacem că avem ambasada la Tel Aviv, dar personalul diplomatic face naveta la Ierusalim, acolo lucrează”.
După reacțiile guvernamentale, Liviu Dragnea pare că a exagerat atunci când a vorbit de o decizie.
Prima reacție a MAE, transmisă vineri, indică faptul că Guvernul nu a hotărât nimic în privința relocării misiunii diplomatice, ci doar a luat la cunoștință opinia MAE că problema ar trebui analizată.
(Citiți și: Ambasadă la Ierusalim / MAE: Nu este o decizie, am lansat o analiză)
Prinsă între fermitatea declarației șefului de partid și clarificările furnizate de ministerul condus de ALDE, prin Teodor Meleșcanu, la insistența presei, șefa guvernului răspunde ”diplomatic”, adică fără să precizeze dacă s-a decis ceva sau nu, argumentând că conținutul Memorandumului este secret, deocamdată.
(Citiți și: Ambasadă la Ierusalim / Viorica Dăncilă arată spre Teodor Meleșcanu: ”MAE și-a asumat acest lucru, și că vom discuta ulterior”)
Luat prin surprindere, la rându-i, de declarațiile șefului PSD, președintele Klaus Iohannis transmite, vineri dimineață, un comunicat în care afirmă că nu a fost informat sau consultat în prealabil în legătură cu subiectul mutării Ambasadei României din Israel la Ierusalim.
(Citiți și: Conflict între Președinție și Guvernul PSD-ALDE pe tema mutării Ambasadei României din Israel)
Președintele Iohannis transmite public că poziția României în ceea ce privește Procesul de Pace din Orientul Mijlociu rămâne neschimbată. Și caută lămuriri de la premier, care în primă fază nu îi răspunde la telefon.