fbpx

Chestiunea

Viitorul, citit în opțiunile universitare ale tinerilor: Record de candidați la universitățile de științe aplicate

Facultățile din România sunt în plină desfășurare a admiterii, iar mai multe universități au anunțat un număr record de candidați. La Universitatea București se observă… Mai mult

21.07.2021

Analiză

Finanțarea deficitului bugetar: Cât mai trebuie să împrumute România și de unde. Statul găsește bani tot mai greu

Statul începe să întâmpine dificultăți în finanțarea deficitului bugetar, datoria publică va depăși cât de curând pragul de 50% din PIB, reiese din datele consultate… Mai mult

20.07.2021

Just Business

Radiografia creditării corporate: Comerțul răstoarnă ierarhia creditării – construcțiile și serviciile au profitat cel mai mult de dobânzile mici și de programele guvernamentale

Cele mai mari creșteri ale creditelor au fost înregistrate anul trecut de companiile din construcții și comerț. Au urmat cele din servicii, pe seama telecomunicațiilor… Mai mult

20.07.2021

Europa

Anacronismele României: Mari capacități de energie regenerabilă, emisii scăzute de CO2, dar economie incoerentă

Ponderea mai mare a producției de energie regenerabilă în România și emisiile mai scăzute de CO2, față de mediile UE, ascund anumite deficiențe ale sistemului… Mai mult

19.07.2021

Alimentele în coșul de consum al românului: de la reducerea taxării la percepția inflației

de Marin Pana , 8.3.2021

Potrivit datelor comunicate de INS, ponderea alimentelor în coșul de consum utilizat la calcularea indicelui prețurilor de consum a scăzut cu aproape șapte puncte procentuale în prezent față de situația consemnată în anul 2015. Circa 70% din sumele disponibilizate la nivelul unei gospodării prin această reducere s-au relocat spre produsele nealimentare iar 30% către servicii.

Principalii factori care au determinat această evoluție au fost majorarea veniturilor populației și scăderea taxării consumului. Salariul mediu net pe economie s-a majorat cu 24,5% (de la 2.555 lei în 2015 la 3.180 lei în 2020), ceea ce, după ajustarea cu inflația, a condus la o majorare cu 11,9% a puterii de cumpărare.

Totodată, valoarea punctului de pensie s-a majorat de la 830,2 lei până la valoarea medie de anul trecut de 1.342 lei (8 luni cu 1.265 lei și 4 luni cu 1.442 lei), respectiv cu 61,6% în termeni nominali. Sau, după corecția cu evoluția nivelului prețurilor, cu 46,2% în termeni reali, ca putere de cumpărare.

Reamintim că în iunie 2015 a fost aplicată reducerea substanțială a TVA aplicată pentru mâncare și băuturi non-alcoolice, de la 24% la 9%. Cota standard aplicată pentru majoritatea produselor a fost redusă, ulterior, în 2016 la 20% iar în 2017 la 19%, ceea ce a mai atenuat din efectul relativ al ieftinirii produselor alimentare.

De reținut, din iunie 2019 a mai fost introdusă și o cotă redusă de 5% pentru produsele pentru produsele de înaltă valoare calitativă, respectiv produse eco, tradiționale și montane, dar acestea ocupă o pondere foarte scăzută în consumul fiscalizat al populației. Cu toate acestea, deși transmiterea reducerii de taxe către ieftinirea alimentelor a fost inițial destul de importantă, trendul ulterior a fost pronunțat crescător.

Astfel, dacă reducerea maximă a prețurilor ca urmare a ajustării în jos cotei de TVA la alimente era teoretic de circa 12% (109% față de 124% din prețul de bază), datele consemnate au arătat o scădere a indicelui de prețuri sectorial de circa 6,5% în primii doi ani (la care s-ar mai fi adăugat și inflația „naturală” de circa 2-2,5% pe an).

Problema este că, de la echilibru în comerțul exterior cu produse agroalimentare în anul de referință 2014 (când nu am avut deloc impactul cotei reduse) s-a ajuns la un deficit de aproape 3 miliarde euro în 2020. Iar asta pe fondul unei creșteri a cursului mediu de schimb euro/leu de la apoximativ 4,44 lei/euro la 4,84 lei/euro.

Deplasarea pieței interne către produsele de import (pe fondul unei competitivități în scădere a producției autohtone dar și a scăderii relative a costurilor la produsele de import) a adus după sine un ritm tot mai crescut de majorare a prețurilor la produsele alimentare pe ultimii patru ani (+16,65% în perioada 2017 – 2020), mascat încă de ieftinirea inițială.

Produsele nealimentare și serviciile au evoluat mult mai „cuminte” și mai aproape de media consemnată per total de coșul de consum al populației. Este și acesta un motiv pentru care cei cu venituri ceva mai ridicate (la care alimentele au o pondere mai redusă în consumul familial) au beneficiat de modificarea structurii de alocare a sumelor pe categorii de produse și servicii, îndeosebi în ultimii doi ani, iar cei la care alimentele contează mai mult au perceput scumpiri mult mai consistente decât cele rezultate din comunicatele oficiale.

Pentru referință, ar merita amintit că nivelul inflației este evaluat de fiecare gospodărie după propriul consum, nu după media națională (pe baza ponderilor utilizate la doi ani după ancheta bugetelor de familie, conform metodologiei europene). Dacă anul trecut creșterea prețurilor din perspectiva unei familii pe structura medie de consum a fost de 2,63%, cei care au rămas la împărțirea banilor pe modelul din anul aderării la UE (aproape 39% alimente) ar fi resimțit un indice de 2,82%.

Cu alte cuvinte, simplificat, cu alimente tot mai scumpe dar taxate mai puțin, după ce a scăzut semnificativ ritmul de creștere al prețurilor la produsele nelimentare (pe fondul pandemiei) inflația recentă a fost ceva mai mică decât cea utilizată ca referință la nivel național pentru cei mai apropiați de Occident la nivelul veniturilor personale și mai mare pentru cei aflați mai departe de convergența cu nivelul de trai impus de uzanțele europene.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 8.3.2021

Lăsați un comentariu


Stiri

Cu cifrele pe masă – Cătălin Drulă publică situația de la Transporturi ca răspuns la criticile lui Florin Cîțu

Victor Bratu

Ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, a publicat joi pe Facebook date despre execuția bugetară la 6 luni a ministerului pe care îl conduce. Demersul apare în… Mai mult

Stiri

Nuclearelectrica își completează linia de afaceri cu mina de uraniu din Tulgheș-Grințieș, judeţul Neamţ

Vladimir Ionescu

Nuclearelectrica (SNN), operatorul Centralei Nuclear-electrice de la Cernavodă, a preluat licenţa de concesionare a activităţii de exploatare a minereului de uraniu din perimetrul Tulgheș-Grințies, din… Mai mult

Stiri

Guvernul permite deconectarea consumatorilor restanțieri la plata facturilor de curent electric și de gaze

Vladimir Ionescu

Guvernul a adoptat joi o ordonanță de urgență prin care va permite deconectarea consumatorilor de la rețelele de electricitate și de gaze naturale pentru neplata… Mai mult

Europa

România donează 1,3 milioane de doze de vaccin AstraZeneca pentru Tunisia, Egipt, Albania și Vietnam

Vladimir Ionescu

România va acorda ajutor umanitar constând în vaccinuri pentru patru state: Tunisia, Egipt, Albania și Vietnam. Potrivit unui comunicat al Ministerului Sănătății, Guvernul a aprobat… Mai mult

Stiri

Premieră în România: Municipalitatea Oradea și județul Bihor își fac companie aeriană proprie

Razvan Diaconu

Ilie Bolojan, președintele Consiliului Județean Bihor, şi Florin Birta, primar al Municipiului Oradea, au anunțat joi o premieră în România: judeţul Bihor şi municipiul Oradea… Mai mult

Stiri

Starea de alertă a fost prelungită cu încă 30 de zile

Vladimir Ionescu

Guvernul a aprobat, joi, prelungirea stării de alertă pe întreg teritoriul României cu alte 30 de zile, a anunţat premierul Florin Cîţu. Măsura a fost… Mai mult

Stiri

„La Transporturi ar fi trebuit să iau bani, nu să dau, dacă e după execuția bugetară” – Florin Cîțu, despre proiectul de rectificare

Razvan Diaconu

Premierul Florin Cîțu este nemulțumit că multe ministere au cerut bani la rectificare deși nu au fost capabile să cheltuiască banii alocați la începutul anului.… Mai mult