Președintele Recep Tayyip Erdogan, la putere de mai bine de 20 de ani, urmează să se confrunte peste o săptămână cu cea mai grea provocare din cariera sa politică. Șase partide de opoziție și-au unit forțele pentru alegerile prezidențiale și parlamentare din 14 mai, desemnându-l candidat unic pe economistul Kemal Kilicdaroglu.
Potrivit sondajelor Politico, Kemal Kilicdaroglu ar urma să obțină în turul 1 mai multe voturi decât Erdogan, în turul 2 cei doi fiind plasați la egalitate, cu 49% voturi.
Orice candidat obține mai mult de jumătate din votul prezidențial pe 14 mai devine câștigător al alegerilor prezidențiale. În caz contrar, cursa se decide, două săptămâni mai târziu, în turul 2.
De 20 de ani la putere, pe cale să fie dărâmat de efectele cutremurelor din februarie
Alegătorii turci sunt polarizați de ani, dar Recep Tayyip Erdogan, în vârstă de 69 de ani, este sub presiune deoarece sondajele sugerează că rivalul său la președinție este în avantaj.
Partidul său – AKP – este la putere din noiembrie 2002, iar el conduce Turcia din 2003, mai întâi ca prim-ministru, apoi ca președinte (din 2014). O generație de aproape cinci milioane de noi votanți în 2023 nu a cunoscut niciodată vreun alt lider.
Într-o secvență aproape neîntreruptă, Erdogan a câștigat două alegeri prezidențiale, trei referendumuri pentru modificarea Constituției și cinci runde de alegeri parlamentare. Dar astăzi lucrurile stau altfel.
După o lovitură de stat eșuată, în 2016, puterile sale au crescut dramatic, dar instituțiile au decăzut și oponenții săi politici au fost închiși. Nici contextul economic nu l-a avantajat pe Erdogan: un număr tot mai mare de turci îl acuză pentru creșterea inflației, din cauza refuzului său de a permite crește ratele dobânzilor.
Rata oficială a inflației este puțin peste 50%, dar academicienii spun că este de fapt mai mare de 100%.
După cutremurele catastrofale din 6 februarie, Erdogan și partidul său de guvernământ au fost acuzați de gestionarea greșită a eforturilor de căutare și salvare, dar și de eșecul de a întări regulile în construcții.
De altfel, modul în care au fost gestionate cutremurele întrece azi orice altă dezbatere din Turcia.
Partidul lui Erdogan este criticat pe scară largă pentru că este ”prea aproape” de dezvoltatorii ale căror clădiri au căzut la cutremurele din februarie.
Ce promite opoziția
Alianța Națională condusă de Kemal Kilicdaroglu promite să restabilească sistemul parlamentar al Turciei și să reformeze președinția, eliminând dreptul șefului statului de a bloca legislație prin veto și rupând legăturile președintelui cu partidele politice.
Cele șase partide de opoziție mai anunță că vor demara procesul de aderare a Turciei la UE și de a restabili „încrederea reciprocă” cu SUA, după ani de instabilitate în această relație.
Opoziția s-a mai angajat să reducă inflația sub 10% în termen de doi ani și să trimită voluntar refugiații sirieni acasă. Turcia găzduiește în prezent aproximativ 3,6 milioane de refugiați sirieni.
Problema este că Alianța Națională nu pare să obțină la alegerile generale mai multe voturi decât partidul lui Erdogan.
***
