Alegeri în Ungaria/Viktor Orban – pentru Occident un despot, pentru unguri alegerea firească

Ungaria are alegeri parlamentare duminică, iar locuitorii ţării vecine îi vor alege din nou, cu entuziasm şi o mare majoritate, pe Viktor Orban şi partidul său Fidesz pentru a-i conduce în următorii patru ani.

Pentru observatorii străini ai vieţii politice şi sociale din Ungaria, această alegere a scandalagiului şi autoritarului lider pare de uimitoare. Însă nu şi celor care ştiu ce îl motivează.

Când a devenit preşedinte pentru prima dată, în 1998, la doar 35 de ani, se spune că Viktor Orban şi-a redecorat total biroul de premier şi a recurs la obiecte care au aparţinut ocupanţilor acestui fotoliu de premier din perioada de dinainte de război. Scopul lui a fost să refacă o legătură cu una dintre scurtele perioade ale istoriei Ungariei când era „o ţară mândră şi independentă” – un leit motiv care a devenit cheia popularităţii sale.

O popularitate care nu este afectată de criticile Statelor Unite şi Uniunii Europene din ultimii patru ani. Occidentul l-a criticat pentru că a erodat conceptul de separaţie a puterilor în stat şi libertatea de expresie.

Asociaţiile evreieşti l-au acuzat că nu combate antisemitismul cu suficientă hotărâre, în timp ce FMIa considerat, la un moment dat, că pune în pericol stabilitatea financiară a ţării. Nici investitorii străini nu l-au iertat: ei l-au acuzat de o vânătoare de vrăjitoare împotriva lor.

Relaţia cu Uniunea Europeană – conficte încă din primele luni ale administraţiei Orban

Criza dintre Uniunea Europeană şi Ungaria lui Viktor Orban s-a rezolvat, însă între cele două părţi există o neîncredere reciprocă, mereu prezentă şi care afectează relaţiile lor.

În prezent, există 21 de proceduri de infringement deschise împotriva Ungariei, dar cele mai multe dintre ele nu se referă decât la infracţiuni minore.

În 2011 au fost adoptate 850 de legi, spre deosebire de 580 în întreaga legislatură precedentă. Iar legislaţia privind protecţia datelor, justiţia şi banca centrală au suscitat interesul Comisiei Europene, care a ameninţat cu sancţiuni.

Atentatele la independenţa băncii centrale au dus, la finalul anului 2011, la suspendarea negocierilor cu FMI şi UE privind un ajutor financiar pentru Ungaria, aflată la acea vreme într-o situaţie economică dificilă. Un ajutor de care nu a mai avut nevoie, în cele din urmă. Astăzi, toţi membri din conducerea băncii centrale sunt apropiaţi ai Fidesz.

Raportul adoptat în luna iulie a anului trecut de către Parlamentul European, foarte dur în limbaj, care condamna abaterile de la regulile democratice ale guvernului ungar n-a fost decât o luare de poziţie, fără a avea vreun efect.

Iar Comisia a criticat măsurile luate de Viktor Orban, mai ales prin vocea comisarului pentru Justiţie şi Drepturi Cetăţeneşti, Viviane Reding, dar au fost critici fără urmări pentru Budapesta. Au existat ameninţări cu activarea artoclului 7 din tratatul UE, şi anume suspendarea dreptului de vot al ungariei în Consiliul European, „arma nucleară” după cum a numit-o chiar şi preşedintele Comisiei, Jose Manuel Barroso, însă ele nu au fost puse în practică.

Ungaria beneficiază de apartenenţa la UE. În următorii şapte ani, Budapesta va primi în jur de 20,5 miliarde de euro fonduri europene, din car ar trebui să finanţeze 98% din dezvoltarea infrastructurii feroviare şi rutiere.

În 2013, îngrijorată de modul în care aveau loc licitaţiile pentru proiectele de infrastructură, Comisia a suspendat fonruile europene pentru câteva săptămâni.

Procedura de deficit excesiv în care se afla Ungaria încă de la aderarea ei din 2004 s-a încheiat în 2013. Chiar dacă această decizie a fost luată cu rezerve de către Comisia Europeană, premeirul Orban a prezentat-o ca pe o legitimare a politicii sale economice.

Criza din Ucraina a reamintit că Ungaria are un rol esenţial în politica de vecinătate a Uniunii. Parte a grupului de la Vişegrad – grup căruia îi mai aparţin Polonia, cehia şi Slovacia – , Budapesta s-a arătat solidară cu Ucraina.

În plus, cele patru ţări constituie o voce unitară în sectorul energiei şi al schimbărilor climatice. Ele blochează în mod regula discuţiile privind adoptarea unor obiective mai ambiţioase. Cred că nivelul emisiilor de seră trebuie stabilit la un prag rezonabil şi nu sunt de acord cu obligativitatea unei proporţii din mixul energetic pentru energiile regenerabile.

4 ani de guvernare controversată

Guvernul conservator al lui Viktor Orban a transformat profund ţara din 2010 încoace, iar criticii săi spun că a slăbit valorile democraţiei. Şi asta cu ajutorul controlului asupra a două treimi din parlament. Care au fost cele mai importante măsuri luate:

• Reforma mass media – atentat la libertatea de expresie

A fost una dintre primele măsuri luate după ce a câştigat alegerile din aprilie 2010. Industria a fost pusă sub tutela unui Consiliu Media alcătut din apropiaţi ai puterii şi au fost instituite noi reguli, mult mai restrictive. Reforma a adus mari prejudicii libertării de expresie din Ungaria, care a recurs astfel, fără nicio rezervă, la cenzură. Din cauza noii legi a presei, intrată în vigoare la începutul anului 2011, chiar când ungaria prelua preşedinţia UE, a cauzat primul conflict cu uniunea europeamnă. Legea cerea jurnaliştilor să îşi dezvăluie surele, atunci când era invocată siguranţa naţională. Autorităţile au făcut mici concesii, amendând legea, dar insuficiente pentru a înlătura acuzaţiile de limitare a libertăţii presei.

• Noua Constituţie a scos cetăţenii în stradă

Viviane Reding, exasperată de uşurinţa cu care Viktor Orban aducea modificări Constituţiei ungare, i-a atras atenţia că „legea fundamentală nu este o jucărie”. Ea integrează valorile pe care a mizat mereu discursul premeirului Orban: creştinism şi familie. Numele ţării a fost schimbat din Republica Ungară în simplu Ungaria. Textul legii fundamentale a fost amendat de 5 ori si cimentează puzterea fidesz în toate sferele.

Societatea civilă a mobilizat cetăţenii, care au ieşit cu zecile în stradă şi au denunţat dictatura Orban. Secretarul de stat american de la acea vreme, hillary Clinton s-a declarat „îngrijorată de situaţia democraţiei din ungaria”. Iar Uniunea Europeană a pus presiune asupra Budapestei şi, în final, a obţinut nişte concesii, mai ales în domeniul justiţiei.

• Antisemitismul şi revirimentul unei retorici iredentiste

Viktor Orban a declarat toleranţă zero faţă de antisemitism, dar incidentele antisemite sau remarcele de acest gen chiar din legislativul de la budapesta s-au înmulţit în aceşti patru ani. Reabilitarea lui Miklos Horty şi a altor autori antisemiţi – conflictul cu România privind solicitarea de înhumare a lui Nyro Joszef, declarat la noi în ţară criminal de război, a tensionat pentru o perioadă relaţiile dintre cele două capitale – a stârnit protestele comunităţii evreieşti.

O nouă polemică a apărut recent legat de un monument controversat, ceea ce a determinat comunitarea evreiască să acuze guvernul că vrea să exonereze ungaria de responsabilitatea şi implicarea sa în Holocaust.

Economia ungară, de la colaps, la creştere de 2%

După recesiunea din 2012, economia Ungariei a început să crească.

• În 2013, cresterea economică a fost de 1,2%, iar pentru acest an este prognozele vorbesc de 2%.
• Rata şomajul este cea mai mică din ultiimii cinci ani, de 8,6% la finele luniifebruarie.
• Inflaţia este la cel mai mic nivel din ultimii 40 de ani.

Încă de la venire sa la putere, Viktor Orban a declarat război îndatorării. După opt ani de guvernare socialistă, marcaţi de criza economică şi financiară începută în 2008, Ungaria era în pragul falimentului.

Deficitul a fost adus sub nivelul de 3% din PIB, ceea ce a făcut ca Ungaria să fie scoasă din procedura de deficit excesiv, iar Budapesta nu se mai teme acum de îngheţarea fondurilor europene.

„Dacă vom continua aşa, am putea să ne fixăm în mod realist obiectivul de a deveni cea mai industriaizată ţară europeană până în 2018”, a spus recent premierul ungar într-un interviu, citat de AFP.

Realitatea mai puţin luminoasă din spatele cifrelor

Cifrele arată bine, însă analiştii avertizează asupra realităţii care se ascunde în spatele lor. Trei sferturi din creşterea economică de anul trecut se bazează pe recoltele excepţionale din agricultură, susţin ei, iar relansarea economică mondială şi din zona euro au contribuit la cealaltă treime.

Ţara a ieşit foarte încet din recesiune, pentru că nu are suficiente resurse să finanţeze o creştere dinamică, spune economistul şef al institutului de cercetare financiară de la Budapesta, Eva Varhegyi, citată de AFP.

La 16% din PIB „investiţiile sunt insuficiente pentru a menţine actualul nivel al producţiei“, spune Sandor Jobbagy, analist la CIB din Budapesta. Investiţiile sunt dominate de proiectele de infrastructură ale statului, finanţate cu fonduri europene.

Orban i-a speriat pe investitorii străini cu taxele sale speciale, care l-au ajutat să reducă deficitul bugetar. Pentru a evita implementarea unor măsuri fiscale nepopulare, Ungaria a introdus taxe speciale în anumite sectoare ale economiei – telecomunicaţii, distribuţie, energie – dominate de companii străine şi a dus taxele datorate de bănci la cel mai ridicat nivel din UE. Industria auto însă, puternică graţie marilor companii germane venite în ungaria, a fost scutită de astfel de măsuri.

Forintul a pierdut 16% din valoare în raport cu euro de când Fidesz a preluat puterea, datorită neîncrederii investitorilor în economie.

Ţara a rambursat înainte de termen anul trecut ceea ce mai rămăsese de dat din împrumutul de 20 miliarde euro acordat de FMI şi UE în 2008, economisind astfel 11,4 milioane euro reprezentând dobânda. Ultima tranşă, de 2,15 miliarde euro, era scadentă în trimestrul al treilea din 2014. Guvernul condus de Orban a vrut să pună capăt la ceea ce a caracterizat drept influenţă externă excesivă asupra politicilor sale economice, scrie Thomson Reuters.

Bunăstarea familiilor ungare, scuza perfectă pentru o politică agresivă

Viktor Orban nu ratează nicio ocazie să justifice această politică agresivă. „Apărăm familiile ungare de monopoluri, de carteluri, de birocraţi”, a spus el recent într-un discurs, potrivit AFP.

Premierul ungar i-a obligat pe furnizorii străini de energie să le acorde consumatorilor casnici o reducere la factură de 20%. Ultima fază a acestor scăderi sunt aplicate din aceste zile, înainte de alegeri.

Măsura, foarte populară printre unguri, i-a ajutat să ignore austeritatea impusă de premierul Orban. În plus, TVA a crescut la 27%, dar în 1 ianuarie anul acesta, autorităţile maghiare au redus TVA-ul la carne de porc de la 27% la 5%. Impozitul progresiv pe venituri a fost înclouit cu o cotă unică de 16%, care i-a afectat pe cei cu venituri mici.

Când guvernul a avut nevoie de bani pentru a reduce îndatorarea, a naţionalizat fondurile de pensii private şi a recuperat 10 miliarde de euro din contribuţiile cetăţenilor. Cu toate acestea, rata de îndatorare a Ungariei rămâne cea mai mare din Europa Centrală, deşi a scăzut de la 82% la 80%.

În ultimii patru ani de guvernare, Fidesz a transformat Ungaria „într-o maşină de curse rapidă şi îndrăzneaţă dintr-o rablă care rămăsese în pană“, a spus Viktor Orban, citat de The Wall Street Journal.

Adversarii – fără nicio şansă – ai lui Viktor Orban

Sondajele indică o victori covârşitoare a formaţiunii lui Viktor Orban, Fidesz, situat la 38% din intenţiile de vot ale ungurilor. Este la distanţă mare de competitori, dar totuşi la un nivel mai scăzut decât în urmă cu 4 ani, când a câştigat alegerile cu 52,7%.

• Alianţa pentru o schimbare a guvernului este competitorul de pe stânga spectrului politic, care reuneşte cinci formaţiuni socialişte, dar şi liberale.

Peter Mesterhazy, în vârstă de 40 ans, preşedintele fostului partid comunist, este contracandidatul lui Viktor Orban pentru funcţia de premier, însă sondajele îl situează la 15-23% din intenţiile de vot.

În alianţă a fost cooptat şi fostul premier socialist, Ferencs Gyurcsany, un economist strălucit care l-a invins pe Orban în 2006, dar care a fost forţat să demisioneze doi ani mai târziu în urma dezvăluirii unei înregistrări în care acesta admitea că a minţit când a vorbit despre starea reală a economiei ungare.

Gordon Bajnai, cel care i-a succedat lui Ferencs Gyurcsany, face şi el parte din alianţă. Acest economist venit din lumea afacerilor, în vârstă de 46 de ani, a fpst văzut ca noua spranţă a stângii din Ungaria. El nu a reuşit însă să coalizeze în jurul său stnga, chiar dacă şi-a făcut o forţă politică prin care l-a combătut pe premierul Orban.

• Jobbik – Alianţa tinerilor de dreapta, Mişcarea pentru o ungarie mai bună

Este partidul de extremă dreapta, cunoscut pentru retorica rasistă, mai ales împotriva romilorr, antisemită şi antieuropeană. A obţinut 17% din voturi la alegerile din 2010, iar acum se situează la 14-20% în sondaje. În Ungaria, jobbik a adopta pentru aceste alegeri un limbaj mai moderat în susţinerea valorilor pe care le promovează, valorile creştine şi identitatea naţională, pentru că vrea atragerea tinerilor nemulţumiţi de politica privind educaţia a guvernului Orban.

Jobbik şi România

Jobbik şi-a făcut campanie şi în România. MAI anunţa că patru cetăţeni ungari, printre care Szavay Istvan, au interdicţie de a intra în România timp de un an. Cei patru sunt Tyirityán Zsolt – membru al organizaţiei „Oastea Haiducilor”, Zagyva Gyorgy Gyula – membru Jobbik şi al Mişcării de Tineret din cele 64 de Comitate HVIM, Szavay Istvan – membru Jobbik şi Mikola Bela – membru al organizaţiei „Noua Gardă Ungară”.

Interdicţia dată celor patru a fost dispusă „cu scopul preîntâmpinării producerii unor evenimente de natură a afecta grav ordinea publică pe teritoriul României”, declara atunci purtătorul de cuvânt al MAI, Monica Dajbog.

„Referitor la aceste persoane există indicii temeinice că fac parte din structuri implicate în activităţi de natură naţionalist-extremistă, ce constituie riscuri la adresa ordinii publice şi a securităţii naţionale a României”, afirma purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Interne.