Cu toate că este de aşteptat ca alianţa preşedintelui Emmanuel Macron să rămână principala forţă politică în Franţa, primul tur al alegerilor legislative pentru Adunarea Naţională au fost marcat de un avans puternic al stângii unite şi a extremei drepte, relatează presa internaţională, preluată de Agerpres.
Al doilea tur de scrutin, de duminica viitoare, va decide dacă Emmanuel Macron, reales pe 24 aprilie pentru un al doilea mandat de cinci ani în fruntea statului, va putea sau nu să-şi păstreze majoritatea absolută Parlament, din care decurge capacitatea de a-şi pune în aplicare politicile de reformă.
Majoritatea prezidenţială, o coaliţie sub eticheta Ensemble! (Împreună), a obţinut 25,75% din voturi, cu 21.442 de voturi mai mult decât alianţa de stânga NUPES reunită în spatele lui Jean-Luc Melenchon (25,66%).
Pe lângă acest avertisment adresat preşedintelui Macron, principalele lecţii ale primului tur sunt:
- ascensiunea spectaculoasă a stângii unite
- progresia puternică a partidului de extremă dreapta al lui Marine Le Pen
- prăbuşirea dreptei tradiţionale
- abţinere record
Mai mult de unul din doi alegători a lipsit duminică de la urne, cu un nou record de abţinere de 52,49%, depăşindu-l pe cel din 2017 (51,3%), ceea ce evidenţiază dezinteresul francezilor pentru un scrutin umbrit acum de alegerile prezidenţiale.
Coaliţia Ensemble! a fost creată în jurul partidului prezidenţial – La Republique En Marche! (Republica în Mişcare, LREM), redenumit Renaissance (Renaştere) -, cuprinzând Mouvement Democrate (Mişcarea Democrată, MoDem), a lui Francois Bayrou, şi mişcarea Horizons a fostului premier Edouard Philippe.
Melenchon, un veteran al politicii franceze, s-a impus ca principalul adversar al coaliţiei majoritare prezidenţiale, conducând o alianţă fără precedent, Nouvelle Union populaire ecologique et sociale (Noua Uniune populară ecologică şi socială, NUPES), ce cuprinde propriul său partid, La France insoumise (Franţa nesupusă), Parti communiste (Partidul Comunist Francez, PCF), Europe ecologie Les Verts (Europa ecologie Verzii, EELV) şi Parti Socialiste (Partidul Socialist, PS).
Cu toate acestea, tabăra Macron deţine în continuare avantajul în proiecţiile pentru cele 577 de mandate de deputat, cu o plajă de 255 până la 295 de locuri, în faţa NUPES (150 până la 210), potrivit institutelor de sondare. Majoritatea absolută în Adunarea Naţională este de 289 de locuri.
Rassemblement National (Reuniunea naţională, RN), partidul lui Marine Le Pen, finalistă la alegerile prezidenţiale din 24 aprilie, s-a clasat pe locul al treilea, cu aproximativ 19% din voturi, cu mult înaintea dreptei tradiţionale, care riscă să îşi piardă statutul de principal grup de opoziţie.
Partidul de extremă dreapta, care a fost întotdeauna penalizat de sistemul de vot majoritar în legislativ, ar putea reuşi să depăşească 15 deputaţi, o premieră din 1986, când a existat o doză de reprezentare proporţională, ceea ce i-ar permite să formeze un grup parlamentar, scrie AFP.
Printre marii perdanţi de duminică seară s-a numărat fostul candidat prezidenţial de dreapta Eric Zemmour, care a candidat în sudul Franţei şi care a fost eliminat în primul tur.
Aceste alegeri legislative confirmă astfel ampla recompunere a peisajului politic francez iniţiată odată cu alegerea lui Macron în 2017. O majoritate relativă în Adunare ar complica calea reformelor pe care preşedintele Macron doreşte să le întreprindă, în special în ceea ce priveşte pensiile.
Votul are loc într-un climat de îngrijorare în rândul francezilor cu privire la creşterea preţurilor la alimente şi energie.
***
