La obiect

Inflaţia, afectată de preţurile producţiei industriale. Industria energetică la 12,6%

Discret dar persistent, s-a dezvoltat un fenomen care alimentează reaprinderea inflaţiei. Producţia industrială care a contribuit cu 23,7% la formarea PIB şi cu 1% din… Mai mult

07.04.2019

Europa

NATO la 70 de ani / 12 experți, o singură opinie: Cea mai mare provocare la adresa Alianței vine din Statele Unite

NATO împlinește joi, 4 aprilie, 70 de ani de existență, ocazie potrivită de sărbătoare și de introspecție. La intrarea în a opta sa decadă de… Mai mult

04.04.2019

Analiză

Aurul României – despre ce valoare (valori) vorbim

Senatul a aprobat zilele trecute repatrierea rezervei de aur a României – la capătul unei problematizări mediatice bazate aproape exclusiv pe inflamarea sentimentului național. Dincolo… Mai mult

04.04.2019

Evenimentul

Ziua în care marii aliați ai României au pus o presiune fără precedent pe guvernul Dragnea – Tăriceanu, pentru salvarea legilor justiției

Mobilizare fără precedent a instituțiilor europene și a mai multor state-partenere ale României care au avertizat miercuri guvernul să nu modifice prin OUG legile justiției.… Mai mult

03.04.2019

Cronicile

Alarma care nu trezește pe nimeni: Cele mai mici venituri ca pondere în PIB. Consecinţele în economie, societate, viața de toate zilele

de Marin Pana , 18.9.2018

România a fost anul trecut ţara din UE cu cele mai mici venituri publice raportate la PIB (30,5%), cu excepţia Irlandei (care a fost într-o situaţie specială prin supraevaluarea PIB). Potrivit datelor publicate de Eurostat, ne plasăm la o distanţă semnificativă în acest top ad-hoc de următoarele ţări, Lituania (33,8%) şi Bulgaria (36,1%).

De altfel, dacă am fi avut valori similare cu acestea ale intrărilor de bani la buget, nu am mai fi avut probleme cu îndeplinirea criteriului de deficit bugetar de maxim trei procente din PIB. După o serie de scădere a veniturilor demarată în 2015, de-abia în acest an ar trebui să consemnăm o oarecare revenire a acestui indicator (296,3 miliarde lei la un PIB prognozat la 945 miliarde lei, adică un procentaj de 31,3%, conform celei mai recente rectificări bugetare).

În treacăt fie spus, seria statistică din perioada 2007 – 2009 seamănă la nivelul ponderii veniturilor în PIB cu cea din intervalul 2015 – 2017 şi a condus la acelaşi minim local situat de puţin peste pragul critic de 30%. Valoare care arată un stat fără mijloace solide, care să-i permită acoperirea angajamentelor luate în plan social şi pentru investiţii absolut necesare în infrastructură.

Pentru referinţă, vă prezentăm topurile statelor europene după ponderile veniturilor în PIB. Irlanda s-a situat sistematic undeva la 33% -34% din PIB până în urmă cu trei ani, când relocarea unor multinaţionale în perspectiva Brexit-ului şi raportarea rezultatelor obţinute de acestea într-o economie relativ mica a amplificat artificial PIB-ul, reducând ponderea veniturilor publice în PIB.

Se poate vedea cum majoritatea statelor europene se plasează cu acest indicator-cheie pentru finanţele publice la cel puţin 40% din PIB sau imediat sub această valoare.

La polul opus, Franţa conduce în clasamentul celor cinci state occidentale dezvoltate care au trecut de 50% din PIB, tocmai pentru a putea avea de unde să deruleze politicile sociale ample, bazate pe nivelul ridicat de dezvoltare economică.

Anomalii și propagandă

Cât priveşte valorile medii consemnate de bugetele publice la nivelul UE 28 au fost anul trecut de 44,9% din PIB la venituri şi 44,8% din PIB la cheltuieli, cu un deficit de -0,9% din PIB.

Noi am ratat ocazia de a păstra îndeplinită o cerinţă importantă de echilibru bugetar (deja celebrul MTO sau medium term objective în lb. engleză), atins în 2015 după o ajustare-model.

Ajustare care s-a făcut ( nota bene!) prin creşterea încasărilor până la cel mai înalt nivel din ultimii zece ani şi limitarea creşterilor de cheltuieli la posibilităţile date de creşterea economică.

Poate părea paradoxal, dar, în pofida mediatizării intense a creşterilor de salarii şi pensii, ponderea cheltuielilor bugetare în PIB a scăzut şi ea din 2015 încoace, doar că mai puţin decât scăderea încasărilor. De subliniat, decorelarea majoră între venituri, situate ca pondere în PIB la 68% din media UE şi cheltuieli, cu 73% din media UE.

Relaxarea fiscală apare astfel ca o eroare de politică economică. Dacă se iau concomitent şi măsuri de stânga şi măsuri de dreapta, nu înseamnă că rezultă o politică de centru, ci una falimentară.

Datele arată că avem obiceiul de a exagera în ambele sensuri în materie de deficit şi de a nu sesiza oportunităţile.

La cât ne-a costat în materie de creştere a datoriei publice ajustarea finanţelor publice după isprăvile din 2008, ar fi trebuit să fim mai atenţi.

Nu se pot angaja cheltuieli spre 40% din PIB fără venituri pe măsură

Ajunşi mai devreme aproape de echilibrarea finanţelor publice, ne-am decuplat şi ne-am întors pe deficit maxim. Se prefigurează deja pe termen mediu tentativa de a duce cheltuieile publice la un nivel rezonabil la nivel european (spre 40% din PIB, unde au staţionat între 2009 şi 2011) dar nu se întrevede şi sursa de finanţare la nivelul procentajului (extrem de scăzut) de colectare a sumelor la bugetul statului. În context, logica elementară cere şi o detaliere a măsurilor prin care şi încasările să se ducă spre 40% din PIB.

Doar că este mult mai simplu şi mai plăcut să planifici cheltulieli majorate substantial decât să planifici şi metodele prin care să taxezi în consecinţă economia şi cetăţenii. A întreprinde politici sociale pe deficit bugetar major și deficit de investiții publice denotă o lipsă de viziune pe termen mediu și de interes pentru generațiile viitoare.

Dacă ne uităm la alte ţări aflate în situaţii similare ca nivel de dezvoltare şi cu pondere relativ mică a veniturilor în PIB, constatăm că nu s-au apucat să împartă de unde nu au adunat. Trio-ul proxim în materie a avut în 2017 cu deficite inexistente sau minore, ţinându-şi strânse cheltuielile chiar dacă şi ei au datorie publică redusă. Lituania (+0,5% din PIB) şi Bulgaria (+0,9% din PIB) au avut, chiar excedente iar Letonia a consemnat anul trecut un deficit bugetar de doar -0,5% din PIB.

Pe un alt palier de venituri (spre 40% din PIB şi peste), cele trei colege de regim valutar din centrul Europei au fost ceva mai laxe în gestiunea publică dar nu s-au aruncat spre limita de 3%, lăsînd un spaţiu de manevră pentru eventuale probleme neprevăzute (Polonia şi Cehia câte -1,6% din PIB deficit bugetar iar Ungaria 2% din PIB, dar toate cu încasări de 40% din PIB).

Pe acest trend, în pofida avertismentelor repetate de specialişti şi de organismele internaţionale, la noi e ca la nimeni cu echilibristica bugetară. Cum estimăm o mica creştere de venituri, cum ne repezim să angajăm cheltuieli şi mai mari. De aceea, nu are rost să ne mirăm dacă ni se va întâmpla ce nu se întâmplă altora.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 18.9.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Forumul Judecătorilor critică intervenția Agentului României la CEDO în chestiunea completurilor specializate – memoriu trimis CCR

Vladimir Ionescu

Asociația Forumul Judecătorilor din România a transmis CCR o intervenție Amicus curiae în care explică de ce trebuie respinsă sesizarea lui Florin Iordache referitoare la… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis a semnat eliberarea din funcție a procurorului general. Augustin Lazăr iese la pensie

Vladimir Ionescu

Președintele Klaus Iohannis a semnat vineri decretul privind eliberarea din funcția de procuror a lui Augustin Lazăr, procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta… Mai mult

Stiri

CFR anunță semnarea unuia dintre contractele legăturii rapide București – Aeroport Otopeni

Vladimir Ionescu

CFR a anunțat vineri că a semnat contractul pentru dublarea a 8 km de cale ferată între stațiile Mogoșoaia și Balotești, etapă importantă în asigurarea… Mai mult

Stiri

CCR a stabilit data deciziei privind completurile de 3 pentru aceeași zi în care se judecă și procesul lui Liviu Dragnea la ÎCCJ: 20 mai

Vladimir Ionescu

CCR a amânat vineri, pentru a doua oară, hotărârea referitoare la lipsa completurilor specializate de la Înalta Curet de Casație și Justiție. Noul termen fixat… Mai mult

Stiri

Nicio dovadă a complicității Trump – Rusia, însă președintele a încercat să blocheze ancheta – raportul Mueller, dat publicității în variantă cenzurată

Victor Bratu

Raportul procurorului special american Robert Mueller – de 448 de pagini – cu privire la amestecul rus în campania prezidenţială americană din 2016 a fost… Mai mult

Stiri

România plătește partidelor politice una dintre cele mai mari subvenții din UE – raport Expert Forum

Razvan Diaconu

Într-un raport publicat vineri, EFOR arată cum plătim una din cele mai mari subvenţii din UE partidelor politice – 37 milioane EUR în 2018 –… Mai mult

Stiri

Kelemen Hunor: Dacă se face restructurarea guvernului, lăsăm coaliția să arate că are majoritatea

Razvan Diaconu

Argumentul că facem restructurarea Guvernului doar ca să ocolim președintele nu stă în picioare, declară la RFI liderul UDMR, Kelemen Hunor. El crede că nu… Mai mult