Valoarea producției agricole a crescut în 2017 cu 12,5% față de anul precedent, potrivit datelor comunicate de INS. Producția vegetală, care a reprezentat aproape 68% din total, a înregistrat o creştere de 19,5%, în timp ce producția animală a consemnat o scădere, de 0,4%. Sectorul serviciilor prestate în agricultură a înregistrat şi el un declin de 1% (toate aceste date sunt în preţuri comparabile).
Dacă se urmărește evoluția de la începutul acestii deceniu, se poate vedea cum producția ramurii agricole în preţuri curente a înregistrat cele mai mari valori în 2017 şi 2013 (cu observaţia că a fost mai mare în 2013 în termeni reali dacă ţinem cont de inflaţie).
Producţia vegetală a fluctuat destul de puternic, fiind dependentă de condiţiile meteo iar producţia animală bate pasul pe loc sub pragul de 25 miliarde lei (valoarea maximă a fost atinsă în 2014) iar creşterea preţurilor a înghiţit pe anul trecut creşterea nominală (+1,04 miliarde lei ca valoare în preţuri curente dar -0,4% în termeni reali).
(Citiți și: ”Independența alimentară: Efectivele de animale ale României scad de la an la an și inflamează deficitul extern”)
Investițiile reduse în sisteme de irigații și dispersarea extremă a terenului agricol în exploataţii de mici dimensiuni ne-au menținut semnificativ sub potențialul pedoclimatic de care dispunem. Zootehnia a fost în scădere, iar ponderea ei a devenit cu totul insuficientă (a fost situată sub 31%, faţă de ţinta fixată înainte de 1989, de a ajunge spre 50% din totalul valorii obţinute în agricultură).
Structura producției vegetale și animale
În structura producției vegetale, cerealele au reprezentat anul trecut mai mult de o treime (34,8%), cu un avans de o jumătate de procent faţă de anul anterior. Cartofii, care au influenţat sistematic şi semnificativ indicele general de inflație, au coborât din nou ca pondere sub pragul de 8%, unde s-au mai situat în 2012 şi 2015.
Rezultate în scădere s-au mai înregistrat la alte trei grupe: legume și pepeni (un procent mai puţin ca pondere în total), plante de nutreţ (-1,4 puncte procentuale) şi fructe şi struguri (0,7 pp în minus). Performerele anului au fost plantele uleioase, care au avansat cu aproape un procent şi jumătate până la 13,4%, sub efectul unor suprafeţe mari cultivate şi al investiţiilor importante în tehnologii moderne.
În structura producției animale, modificările au fost mai puţin semnificative, cu ponderi păstrate la un nivel apropiat faţă de anul anterior la bovine ( unde sunt, totuşi, aproape patru puncte procentuale sub nivelul din 2011), ovine şi caprine (aflate pe un trend uşor crescător de revenire spre vârful atins în 2014) şi păsări.
Singura modificare notabilă în structură a fost un gen bizar de transfer de ponderi dinspre produsele obţinute din prelucrarea laptelui în fermele zootehnice ( 3 pp mai puţin şi cea mai redusă pondere din acest deceniu) spre avansul ( de subliniat ca revenire) de peste două procente pe segmentul de porcine, unde continuăm să nu acoperim nici pe departe cererea din surse interne.
Importanța agriculturii în formarea PIB
Una peste alta, trebuie menţionată revenirea agriculturii ca importanţă pentru nivelul PIB şi pentru creşterea economică. După reducerea sistematică a importanței în formarea PIB, ajunsă în 2016 sub pragul de 4% din rezultatul economic și cu o influenţă zero pe rezultatul de ansamblu la nivel naţional, anul trecut am asistat la o refacere a nivelului de 4,8% din valoarea adăugată brută şi la o influenţă de 0,7 puncte procentuale din creşterea de 6,9%, rezultat foarte bun în context.
Din această perspectivă, situația pe ultimii şapte ani se prezintă după cum urmează:
Din păcate, în pofida avantajelor pe care le avem de la natură şi a revirimentului (parţial, adică vegetal dar nu şi în zootehnie) înregistrat anul trecut în sectorul agricol, rezultatul schimburilor comerciale pe zona alimentară a continuat să fie tot mai defavorabil. Pentru referinţă, reamintim că nu mai departe de anul 2014, eram aproape în echilibru (doar -0,04 miliarde euro sau o sutime din deficitul comercial).
Gradul de acoperire a importurilor din exporturile realizate a coborât de la 83% în 2016 la 75% anul trecut iar deficitul sectorial a crescut la 1,62 miliarde euro (cam o optime din deficitul comercial total pe 2017) faţă de 1,04 miliarde euro (o zecime din total pe 2016), ceea ce arată o tendinţă îngrijorătoare şi faptul că avem de recuperat un decalaj important faţă de ţările avansate în materie de agricultură.
Urmărește-ne pe Google News
