La obiect

Deficit bugetar la opt luni – salariile bugetarilor au dat peste 40% din creșterea cheltuielilor

Execuția bugetară pe primele opt luni din anul 2019 s-a soldat cu un deficit de circa 21,9 miliarde de lei sau 2,13% din PIB-ul estimat… Mai mult

07.10.2019

Chestiunea

Gospodăriile de pensionari, majoritare în România: Statistica tristă care pune politicile pe termen scurt în contradicție cu cele pe termen lung

Cele mai multe dintre cele aproape 7,5 milioane de gospodării din România sunt de pensionari, după statutul ocupațional al capului gospodăriei, potrivit datelor publicate de… Mai mult

06.10.2019

La obiect

Bugetul de Apărare la 8 luni: 1% din PIB, din care 02% din PIB sunt pentru înzestrare

Intrat în ultimul trimestru al anului 2019, Guvernul României ar trebui să depună eforturi deosebite pentru a respecta angajamentul de 2% cheltuieli anuale pentru Apărare… Mai mult

03.10.2019

La obiect

Indicatorul social de referință – uitat de 7 ani la valoarea de 500 de lei

De la apariția sa, în 2012, respectiv urmă cu șapte ani, așa-numitul „indicator social de referință” (ISR) s-a blocat la valoarea de 500 de lei.… Mai mult

02.10.2019

Cronicile

Agricultura 2017 – creştere dezechilibrată: plus de aproape 20% la cea vegetală şi minus de 0,4% la cea animală

de Marin Pana , 28.7.2018

Valoarea producției agricole a crescut în 2017 cu 12,5% față de anul precedent, potrivit datelor comunicate de INS. Producția vegetală, care a reprezentat aproape 68% din total, a înregistrat o creştere de 19,5%, în timp ce producția animală a consemnat o scădere, de 0,4%. Sectorul serviciilor prestate în agricultură a înregistrat şi el un declin de 1% (toate aceste date sunt în preţuri comparabile).

Dacă se urmărește evoluția de la începutul acestii deceniu, se poate vedea cum producția ramurii agricole în preţuri curente a înregistrat cele mai mari valori în 2017 şi 2013 (cu observaţia că a fost mai mare în 2013 în termeni reali dacă ţinem cont de inflaţie).

Producţia vegetală a fluctuat destul de puternic, fiind dependentă de condiţiile meteo iar producţia animală bate pasul pe loc sub pragul de 25 miliarde lei (valoarea maximă a fost atinsă în 2014) iar creşterea preţurilor a înghiţit pe anul trecut creşterea nominală (+1,04 miliarde lei ca valoare în preţuri curente dar -0,4% în termeni reali).

(Citiți și: ”Independența alimentară: Efectivele de animale ale României scad de la an la an și inflamează deficitul extern”)

Investițiile reduse în sisteme de irigații și dispersarea extremă a terenului agricol în exploataţii de mici dimensiuni ne-au menținut semnificativ sub potențialul pedoclimatic de care dispunem. Zootehnia a fost în scădere, iar ponderea ei a devenit cu totul insuficientă (a fost situată sub 31%, faţă de ţinta fixată înainte de 1989, de a ajunge spre 50% din totalul valorii obţinute în agricultură).

Structura producției vegetale și animale

În structura producției vegetale, cerealele au reprezentat anul trecut mai mult de o treime (34,8%), cu un avans de o jumătate de procent faţă de anul anterior. Cartofii, care au influenţat sistematic şi semnificativ indicele general de inflație, au coborât din nou ca pondere sub pragul de 8%, unde s-au mai situat în 2012 şi 2015.

Rezultate în scădere s-au mai înregistrat la alte trei grupe: legume și pepeni (un procent mai puţin ca pondere în total), plante de nutreţ (-1,4 puncte procentuale) şi fructe şi struguri (0,7 pp în minus). Performerele anului au fost plantele uleioase, care au avansat cu aproape un procent şi jumătate până la 13,4%, sub efectul unor suprafeţe mari cultivate şi al investiţiilor importante în tehnologii moderne.

În structura producției animale, modificările au fost mai puţin semnificative, cu ponderi păstrate la un nivel apropiat faţă de anul anterior la bovine ( unde sunt, totuşi, aproape patru puncte procentuale sub nivelul din 2011), ovine şi caprine (aflate pe un trend uşor crescător de revenire spre vârful atins în 2014) şi păsări.

Singura modificare notabilă în structură a fost un gen bizar de transfer de ponderi dinspre produsele obţinute din prelucrarea laptelui în fermele zootehnice ( 3 pp mai puţin şi cea mai redusă pondere din acest deceniu) spre avansul ( de subliniat ca revenire) de peste două procente pe segmentul de porcine, unde continuăm să nu acoperim nici pe departe cererea din surse interne.

Importanța agriculturii în formarea PIB

Una peste alta, trebuie menţionată revenirea agriculturii ca importanţă pentru nivelul PIB şi pentru creşterea economică. După reducerea sistematică a importanței în formarea PIB, ajunsă în 2016 sub pragul de 4% din rezultatul economic și cu o influenţă zero pe rezultatul de ansamblu la nivel naţional, anul trecut am asistat la o refacere a nivelului de 4,8% din valoarea adăugată brută şi la o influenţă de 0,7 puncte procentuale din creşterea de 6,9%, rezultat foarte bun în context.

Din această perspectivă, situația pe ultimii şapte ani se prezintă după cum urmează:

Din păcate, în pofida avantajelor pe care le avem de la natură şi a revirimentului (parţial, adică vegetal dar nu şi în zootehnie) înregistrat anul trecut în sectorul agricol, rezultatul schimburilor comerciale pe zona alimentară a continuat să fie tot mai defavorabil. Pentru referinţă, reamintim că nu mai departe de anul 2014, eram aproape în echilibru (doar -0,04 miliarde euro sau o sutime din deficitul comercial).

Gradul de acoperire a importurilor din exporturile realizate a coborât de la 83% în 2016 la 75% anul trecut iar deficitul sectorial a crescut la 1,62 miliarde euro (cam o optime din deficitul comercial total pe 2017) faţă de 1,04 miliarde euro (o zecime din total pe 2016), ceea ce arată o tendinţă îngrijorătoare şi faptul că avem de recuperat un decalaj important faţă de ţările avansate în materie de agricultură.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 28.7.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Dan Bucșa, UniCredit: Evoluția finanțării economiei locale – ce merge prost și ce îngrijorează

Alexandra Pele

Teoria potrivit căreia România a avut de câștigat de pe urma lansării ”tiparniței de bani” în Europa, lichiditatea din piață generând o scădere a costurilor… Mai mult

Europa

Autoritatea Europeană a Muncii și-a început activitatea – Sindicatele trimit spre anchetare 9 cazuri de abuz

Vladimir Ionescu

Autoritatea Europeană a Muncii și-a început miercuri activitatea, la Bratislava, ceremonia inaugurală fiind urmată de primă reuniune a Consiliului de Administrație. Noua instituție UE va… Mai mult

Stiri

Mediul de afaceri cere clasei politice să rezolve tensiunile acumulate în piața muncii

Vladimir Ionescu

Consiliului Investitorilor Străini (FIC) îndeamnă partidele din România să reconstruiască încrederea în sistemele politicilor publice și legislativ al țării și să adopte rapid măsuri pe… Mai mult

Europa

Catalonia / A doua zi de ciocniri între manifestanții pro-independență și forțele de ordine

Vladimir Ionescu

Mii de oameni au manifestat în Catalonia pentru independența regiunii față de Madrid, pentru a doua zi, protestele degenerând marți noaptea în violențe și ciocniri… Mai mult

Europa

Cum arată inflația în statele UE – România rămâne pe podium în ciuda scăderii din septembrie

Adrian N Ionescu

Cele mai ridicate rate anuale ale inflaţiei din UE au fost înregistrate luna trecută în România (3,5%), Slovacia (3%) şi Ungaria (2,9%), potrivit datelor publicate… Mai mult

Stiri

Curtea Supremă sesizează CCR cu o excepție ridicată de Elena Udrea pentru judecarea de la zero a dosarului Gala Bute

Vladimir Ionescu

Instanţa supremă va sesiza CCR în legătură cu o excepţie de neconstituţionalitate ridicată de Elena Udrea pentru a obține rejudecarea de la zero a Dosarului… Mai mult

Europa

România, cea mai mare creștere anuală a înmatriculărilor de autoturisme din UE, în septembrie

Adrian N Ionescu

Numărul înmatriculărilor de autoturisme noi din România a înregistrat cea mai mare creștere din Uniunea Europeană, de 118,2% în septembrie 2019, față de aceeași lună… Mai mult