Agitație diplomatică în Nordul Mării Negre: avioanele negociatorilor survolează cerul unei Românii care tace

Așa cum era de anticipat, marile puteri implicate în limpezirea geopolitică de la Marea Neagră și-au pus emisarii în mișcare. În cele câteva zile scurse de la declanșarea crizei de la Chișinău, Europa, SUA și Rusia accelerează contactele directe cu statele regionale – în speță Moldova și Ucraina:

Ca după un plan respectat cu strictețe, avioanele negociatorilor au început să survoleze de la est la vest și invers, cerul României:
adică al țării care până azi, 19 iunie, nu a reușit să prezinte o poziție oficială în chestiunea Republicii Moldova: nu se reușește cvorumul în Parlamentul de la București.

Întâlnire cancelarul Germaniei – președintele Ucrainei la Berlin

Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei, a fost primit marți în vizită la Berlin, într-o vizită oficială, de către cancelarul Angela Merkel.

Tema discuțiilor a fost posibilitatea Ucrainei de-a adera la NATO și la UE.

„Ucraina face deja parte din familia europeană. Ucraina şi-ar dori integrarea europeană, aceasta fiind cea mai mare dorinţă a poporului nostru”, a declarat Zelenski presei germane.

Cu Angela Merkel a abordat subiectul gazoductului subacvatic Nord Stream 2, unul dintre proiectele energetice ce leagă Rusia și Germania. Cancelarul a declarat în conferința de presă comună că preşedintele rus Vladimir Putin este conştient de faptul că Germania doreşte ca Ucraina să rămână ţară de tranzit pentru gazele ruseşti exportate spre Europa chiar şi după inaugurarea gazoductului.

„I-am spus în repetate rânduri preşedintelui rus că pentru mine este esenţială, foarte, foarte importantă chestiunea ca Ucraina să fie ţară de tranzit şi preşedintele Putin a subliniat mereu că înţelege asta”, a declarat Angela Merkel.

Noul președinte al Ucrainei, Volodimir Zelenski, ales la sfârșitul lui aprilie, cu peste 73% din voturi, efectuase deja prima sa vizită oficială la Bruxelles, unde a fost primit cu încurajări de șeful Comisiei Europene – Jean-Claude Juncker – și președintele Consiliului European – Donald Tusk.

Ministrul de Externe al Moldovei – la Washington, Maia Sandu – așteptată la Berlin

La nici o săptămână după învestirea Guvernului Maia Sandu, și înainte de depășirea crizei politice de la Chișinău, noul ministru al Afacerilor Externe din Republica Moldova, Nicu Popescu, și-a preluat în forță mandatul.

A făcut deja o vizită la Paris, la Strasbourg, de unde a plecat la Washington, peste tot discutând nu doar un posibil ajutor, dar și pregătind viitoare vizite ale Maiei Sandu.

Pe contul său de Facebook, Nicu Popescu a transmis că noul asistent pentru afaceri europene și eurasiatice al Secretarului de stat al SUA, Philip T. Reeker, a felicitat Republica Moldova pentru tranziția pașnică a puterii și i-a transmis că Statele Unite sunt deschise „să relanseze și să intensifice dialogul politic și cooperarea pe multiple planuri”.

Ministrul de Externe de la Chișinău a mai discutat la Washington cu doi membri ai Consiliului Național de Securitate de la Casa Albă, cei doi confirmând sprijinul pe care Guvernul Maia Sandu îl are din partea SUA.

Pe de altă parte, premierul Maia Sandu a primit invitații în mai multe capitale europene. Angela Merkel a felicitat-o și i-a propus o vizită cât de curând la Berlin.

Johannes Hahn – vizită intempestivă la Chișinău

Până atunci, Maia Sandu l-a primit la Chișinău, miercuri, pe

Comisarul european pentru politică de extindere şi vecinătate, Johannes Hahn, a vizitat miercuri Chișinăul, unde s-a întâlnit cu premierul Maia Sandu.

(Citiți și: ”Cristian Grosu / Istoria și-a aruncat buzduganul în poarta de la Est: Măcar acum se trezește România?”)

Comisarul european a declarat că este posibil ca în toamnă să fie reluată asistența financiară a UE pentru Republica Moldova.

Moldova trece printr-o criză economică prelungită, iar fără sprijin financiar pentru reforme, există pericolul reintrării într-o prioadă cu tensiuni politice și sociale.

Întrebat despre o posibilă aderare a Republicii Moldova la UE, Johannes Hahn a spus că acum Chişinăul trebuie să-şi concentreze atenţia pe problemele stringente pe care le are şi să beneficieze de toate oportunităţile pe care le oferă Acordul de Asociere.

Premierul Maia Sandu a salutat reluarea dialogului politic dintre Chişinău şi Bruxelles:

Am decis să reluăm la modul cel mai serios dialogul politic între Republica Moldova şi Uniunea Europeană. Am vorbit despre dezoligarhizare, despre construirea instituţiilor independente, despre priorităţile de combatere a corupţiei.

Astăzi ne-am propus să revenim la o conlucrare normală şi firească între Republica Moldova şi UE, am discutat despre restabilirea finanţării în contextul sprijinului bugetar.

Am discutat despre necesitatea de obţinere a asistenţei tehnice, despre consultanţa pentru instituţiile publice. Ştim că aşteptările faţă de acest guvern sunt foarte mari, contăm foarte mult pe asistenţa partenerilor noştri europeni.

Pe agenda comisarului Johannes Hahn figurează și o discuție cu președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, un prorus aliat conjunctural al proeuropenilor de la ACUM (platforma politică condusă de Maia Sandu și Andrei Năstase).

Și partea rusească

Președintele Igor Dodon urmează să aibă o întâlnire cu premierul rus și cu Dmitri Kozak, vicepremier al Federaţiei Ruse şi reprezentantul special al preşedintelui rus pentru relaţii economice şi comerciale cu Republica Moldova.

De asemenea, președinta Parlamentului, Zinaida Greceanîii (apropiată a președintelui Dodon), a avut miercuri o întâlnire cu ambasadorul Rusiei la Chișinău, Oleg Vasnețov.

Greceanîii a declarat „că susținerea solidară a Federației Ruse, Statelor Unite și Uniunii Europene în depășirea crizei politice din Republica Moldova a fost un element decisiv pentru transmiterea pașnică a puterii, la Chiținău”. „Vașnețov, la rândul său, a salutat formarea noii majorități parlamentare, reamintind că Rusia a fost una din primele țări care au recunoscut legitimitatea noului Parlament”, scrie Radio Europa Liberă.

Anchetatorii internaționali anunță data procesului pentru rușii vonovati de doborârea avionului olandez MH17 în 2014

Patru suspecţi – trei ruşi şi un ucrainean – urmează să fie judecaţi în Olanda, în legătură cu rolul pe care l-au jucat în doborârea zborului MH17, în 2014, în estul separatist al Ucrainei, au anunţat miercuri anchetatorii internaţionali care se ocupă de acest caz, relatează AFP, citată de news.ro.

Cei trei ruşi – Serghei Dubinski, Oleg Pulatov şi Igor Ghirkin – şi ucraineanul Leonid Harcenko au fost considerați de către anchetatorii internaţionali drept presupuşi vinovaţi de distrugerea zborului MH17 aparţinând companiei Malaysia Airlines în iulie 2014, în estul Ucrainei.

Pe numele lor a fost emis mandat de arestare, iar procesul urmează să înceapă în martie 2020.

Avionul a decolat de la Amsterdam către Kuala Lumpur și a fost doborât în zbor deasupra zonei de conflict armat din estul separatist prorus al Ucrainei, la 17 iulie 2014. Cei 283 de pasageri – între care 196 de olandezi şi cei 15 membri ai echipajjului – au fost ucişi.