miercuri

24 aprilie, 2024

16 mai, 2019

Viorel Mocanu, numit intempestiv agent guvernamental al României la CEDO, a fost avocatul lui Sorin Oprescu și al Rovanei Plumb

Agentul guvernamental al României a cerut instanței CEDO să ia în considerare un precedent ce l-ar ajuta pe Liviu Dragnea să scape de condamnarea definitivă primită în Dosarul referendum, sentință ce l-a împiedicat pe liderul PSD să devină prim-ministru.

Viorel Mocanu, avocatul numit pe 12 februarie agent al României la CEDO, adică cel care ar trebui să apere interesele statului în dosarele de la Strasbourg, a schimbat radical poziția și pledează în favoarea președintelui social-democraților. El a retras toate argumentele depuse de Catrimel Brumar, cea care a ocupat anterior această funcție, și a depus cereri și susțineri ce se calează perfect cu startegia de apărare a irlandezul Bernard O’Connor, avocatul lui Liviu Dragnea.

De ce consideră Liviu Dragnea ilegală condamnarea sa:


Motivarea deciziei din 2016 a completului de 5 judecători ICCJ, publicată în februarie 2017, nu a fost semnată de două dintre judecătoare: Livia Stanciu și Luminița Zglimbea, care s-au pensionat între timp.

„Reclamantul invocă încălcarea normelor legale din dreptul intern, încălcarea prevederilor art. 6 CEDO și sfidarea jurisprudenței CEDO în materie de către judecătorii români ce au compus completul de judecată ce a judecat contestația la executare” – se arată în plângerea lui Dragnea la CEDO, redactată de avocatul Bernard O’Connor, în dosarul Liviu Dragnea vs. România.

Dragnea invocă drept precedent la CEDO cazul „Cerovsek și Bozicnik v. Slovenia” și solicită să i se aplice și lui aceeași soluție, favorabilă petenților. În cazul din Slovenia, cei doi reclamanți s-au plâns că au fost condamnați de judecători care nu au participat la proces, scrie Hotnews.ro

Precedentul invocat de fostul agent guvernamental, Catrinel Brumar:


Precedentul invocat de apărătorul lui Dragnea fusese deja desființat de Catrinel Brumat, întrucât în dosarul din Slovenia dosarul a fost reconstituit după trei ani, iar motivarea a fost redactată d ejudecători ce nu au participat la audieri și fără prezența magistratului care a fost la audieri.

În cazul lui Liviu Dragnea, completul a fost format din cinci judecători, toți au semnat sentința, după ce au participat la toate fazele apelului. Motivarea a fost semnată de trei judecători din complet (majoritar), care au participat la toate ședințele apelului.

Alte diferențe între cele două cazuri, așa cum au fost ele prezentate instanței CEDO, de Catrinel Brumar:

  • În cazul slovenilor, audierile și examinarea probelor au fost făcute de un singur judecător (judecătoare), care nu a mai participat și la decizia de după 3 ani. În schimb, în cazul lui Dragnea, 6 persoane au participat la apelul în cauză: cele 5 judecătoare ale completului plus magistratul-asistent Veronica Junger. Motivarea a fost semnată direct de 4 dintre cei 6 magistrați (3 judecătoare plus magistratul-asistent), iar pentru celelalte două judecătoare a semnat noua președintă a ICCJ, Cristina Tarcea, potrivit procedurii existente atunci.
  • La sloveni, judecătoarea singulară care a examinat toate probele din proces s-a pensionat după ce și-a pronunțat sentința, dar fără să emită o minută scris sau oral. În schimb, la Dragnea, decizia de condamnare a avut o minută, semnată de toate cele 5 judecătoare, în 2016.
Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

2 răspunsuri

    1. Pentru ca art. 426(4) din Cpc prevede:”(4) Dacă vreunul dintre judecători este împiedicat să semneze hotărârea, ea va fi semnată în locul său de preşedintele completului, iar dacă şi acesta ori judecătorul unic se află într-o astfel de situaţie, hotărârea se va semna de către preşedintele instanţei. Când împiedicarea priveşte pe grefier, hotărârea se va semna de grefierul-şef. În toate cazurile se face menţiune pe hotărâre despre cauza care a determinat împiedicarea.”

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

2 răspunsuri

    1. Pentru ca art. 426(4) din Cpc prevede:”(4) Dacă vreunul dintre judecători este împiedicat să semneze hotărârea, ea va fi semnată în locul său de preşedintele completului, iar dacă şi acesta ori judecătorul unic se află într-o astfel de situaţie, hotărârea se va semna de către preşedintele instanţei. Când împiedicarea priveşte pe grefier, hotărârea se va semna de grefierul-şef. În toate cazurile se face menţiune pe hotărâre despre cauza care a determinat împiedicarea.”

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Cu câteva luni înaintea de alegerile europarlamentare, sondajele arată că

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: