fbpx

Europa

Comisia Europeană: În România există riscul ca școala online să agraveze inegalitățile deja accentuate. Observațiile de țară

“Există riscul ca din cauza trecerii la învățarea la distanță să se agraveze inegalitățile deja accentuate”, avertizează Comisia Europeană, în Monitorul educației și formării profesionale… Mai mult

12.11.2020

La obiect

GFK: România, statul UE cel mai lovit de pandemie în puterea de cumpărare. Disparitățile regionale

România a fost cel mai afectat stat de pandemie din UE la nivelul puterii de cumpărare a consumatorilor, potrivit unui studiu publicat la nivel european… Mai mult

11.11.2020

La obiect

Septembrie 2020 – În pofida pandemiei, avansul salariului real revine la peste 5 procente

Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna septembrie 2020 a fost de 5.414 lei, cu 77 de lei sau 1,4% mai… Mai mult

10.11.2020

La obiect

Deja, 13 miliarde de euro sau 6% din PIB deficit comercial. În septembrie, exporturile lunare au rămas pe minus, importurile au avansat cu 4 procente

Deficitul balanței comerciale a depășit 13 miliarde de euro după primele nouă luni ale anului (6% din PIB estimat), potrivit datelor publicate de INS. Pe… Mai mult

09.11.2020

Adecvarea pensiilor la economie și societate – poziţia României în context internaţional în 4 repere

de Marin Pana , 29.10.2018

1. Potrivit datelor OECD, avuţia netă la pensie în România (calculată pentru anul 2016) se ridica la 8,3, valoare semnificativ sub media de 12,3 consemnată la nivelul mediei UE dar la egalitate cu Irlanda (alături de care avem şi cea mai mică pondere a veniturilor bugetare în PIB dintre statele Uniunii) şi peste cele înregistrate de Polonia (6,6) şi Marea Britanie (5,8).

Pentru referinţă, menţionăm că nivelul maxim este atins în Croaţia (22,9), care devansează Luxemburgul (22,4), Olanda (17,6) şi Austria (17,3). Vecinele noastre Ungaria (14,4) şi Bulgaria (14,1) au consemnat valori similare şi mult diferite de noi. Surprinzător, aproape de situaţia din România se află Elveţia (9,1), SUA (8,6), Coreea de Sud (8,5), Japonia (7,6) şi Chile (7,3).

Avuţia la pensie – valoarea la zi a fluxului de beneficii la pensie, luând în considerare taxele şi contribuţiile sociale pe care persoanele retrase din activitate trebuie să le plătească din pensia lor. Acest indicator este afectat de speranţa de viaţă, de vârsta de intrare la pensie şi de regulile de indexare a acesteia. Se măsoară ca multiplu al venitului anual.

2. Rata netă de înlocuire a pensiilor din România ar fi de 51,6 %, potrivit aceloraşi statistici oficiale OECD. Valoare ce ne plasează la undeva la mijlocul scalei internaţionale, între Suedia (54,9%), Grecia (53,7%) şi Canada (53,4%), pe de o parte, şi Germania (50,5%), SUA (49,1%) şi Norvegia (48,8%) , pe de altă parte.

Media UE era sensibil mai ridicată (70,6%, atenţie cât de bine corespunde proporţia de 73% între ponderea veniturilor bugetare în PIB şi raportul dintre ratele de înlocuire la pensie între România şi media UE), în timp ce vecinele noastre din Uniune apar din nou împreună şi mult deasupra noastră (Ungaria cu 89,6% şi Bulgaria cu 88,9%).

Rata netă de înlocuire a pensiilor – drepturile de pensie raportate la veniturile de dinaintea ieşirii la pensie, luând în considerare taxele şi contribuţiile sociale plătite de lucrători şi pensionari. Măsoară capacitatea unui sistem de pensii de a înlocui câştigurile din activitate, principala sursă de venit înainte de pensionare şi se exprimă în procente.

3. Raportul dintre durata de aflare la pensie şi durata de muncă ne plasează foarte aproape de media UE, potrivit Raportului de adecvare a pensiilor 2018 al Eurostat ( date din 2016). Cu 52%, ne poziţionează la egalitate cu Ungaria şi Croaţia, cu un punct procentual peste media UE, la care se află Polonia (51%), peste Bulgaria (49%), Germania şi Olanda (cu câte 48%).

Pentru referinţă, ecartul este între 41% în Estonia, precedată de nordicele Suedia (46%), Letonia (46%) şi Danemarca (44%) – unde speranţa de viaţă relativ redusă, îndeosebi la bărbaţii fostelor ţări socialiste, joacă un rol important – şi Luxemburg (71%), Slovenia (65%) şi trio-ul Franţa – Belgia – Grecia (cu câte 62%).

Interesantă menţiunea din Raport care, după ce atrage atenţia că, dincolo de speranţa de viaţă, indicatorul amintit depinde de vârsta medie de intrare pe piaţa muncii şi de vârsta medie de ieşire din aceeaşi piaţă. Mai ales că la vârsta medie de intrare pe piaţa muncii, deşi avem un şomaj relativ scăzut, apărem cu cea mai mare valoare, aproape de 28 de ani ( la polul opus apare Danemarca, cu doar 19 ani).

4. Rata teoretică de înlocuire (Theoretical Replacement Rate în lb. engleză) este proiectată să înregistreze cea mai mare scădere în România pentru intervalul 2016 – 2056. Cu o reducere de 45%, ne situăm într-o situaţie mai nefavorabilă decât Polonia (-41%) şi la mare distanţă de Croaţia şi Marea Britanie (-16% fiecare).

La polul opus, apare surprinzător vecina de la sud şi colega de val de aderare, Bulgaria (+17%), urmată de Estonia (+6%) şi Germania (+5%). În celelalte ţări, Raportul apreciază că nu se vor produce modificări semnificative.

Rata teoretică de înlocuire – cazul de referinţă pentru a calcula evoluţia acestui indicator este cea a unui lucrător de sex masculin cu o carieră neîntreruptă de 40 de ani pe un contract standard. În ţările în care este cerută o vechime completă mai mare de 40 de ani, această situaţie va corespunde unei cariere incomplete, în timp ce în alte state membre UE ea corespunde pensiei maxime posibil.

Raportul atrage atenţia că beneficiile standard sunt proiectate, în marea majoritate a ţărilor, să scadă în timp. De asemeni, sugerează că o carieră de 40 de ani apare în majoritatea cazurilor mai adecvată în 2016 decât în 2056 iar compensarea va trebui făcută prin durate mai mari de muncă.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 29.10.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Răzvan ATIM, General Manager, Europa de Est, UiPath: este esențial să avem autostrăzi fizice, dar și autostrăzile digitale sunt importante

Raluca Florescu

„Cred că acum este esențial să stabilim un dialog public-privat, instituțiile statului să utilizeze capacitatea și aportul de cunoștințe al companiilor din privat. Avem destul… Mai mult

Europa

Comisia Europeană a atras 8,5 mld. euro prin a treia emisiune de obligaţiuni suverane ale UE, pentru Programul SURE

Adrian N Ionescu

A treia emisiune de obligaţiuni realizată miercuri de Comisia Europeană a fost suprasubscrisă de peste 13 ori și s-a încheiat cu atragerea unor resurse de… Mai mult

Stiri

Ionuț Țața – Rețeaua Clusterelor de IT din România: România digitală are nevoie de crearea de competențe, facilități de testare, ecosistem de inovare și acces la finanțare

Razvan Diaconu

Creșterea competențelor digitale (atât celor de bază cât și a unora specifice), facilități de testare a tehnologiilor înainte de implementarea lor, crearea unui ecosistem de… Mai mult

Europa

În sfârșit: Preşedintele chinez Xi Jinping l-a felicitat pe Joe Biden pentru victoria în prezidențialele SUA

Adrian N Ionescu

Preşedintele chinez Xi Jinping l-a felicitat miercuri pe Joe Biden pentru victoria sa în alegerile prezidenţiale americane, printr-un mesaj citat de presa de stat chineză… Mai mult

Stiri

Ionuț STANIMIR – BCR, inițiator TechNation: 5G, Inteligența Artificială, rețelele inteligente sunt deja un nou tip de putere și de societate

Raluca Florescu

„Dacă vorbim despre state, trebuie să ne uităm nu doar la puterea economică sau politică, pentru că astăzi, 5G , Inteligența Artificială, editarea genetică, autostrăzi… Mai mult

Stiri

Licitație demarată pentru achiziționarea a 3 mil. de teste Covid rapide. Exemplul Slovaciei

Vladimir Ionescu

Rata de pozitivare a testelor Covid-19 a crescut, ceea ce arată că acum pandemia se răspândește, a declarat miercuri seara președintele Klaus Iohannis. Există speranța… Mai mult

Stiri

Mihai Rotariu, Public Affairs & Communication Leader CERT-RO: Din curicula educațională din România nu trebuie să lipsească un curs de securitate cibernetică

Raluca Florescu

„În cazul incidentelor de securitate cibernetică, principala victimă e utilizatorul obișnuit, nu persoane specializate în IT, ci oameni simpli, care se folosesc de tehnologie în… Mai mult