fbpx

Analiză

Strategia de administrare a datoriei publice în perioada 2021-2023: Ținte, măsuri, riscuri

Statul plănuiește să se folosească toate tipurile de instrumente financiare pentru a-și asigura finanțarea datoriei publice, însă vizează să se împrumute preponderent în lei, cu… Mai mult

04.05.2021

La obiect

România, țara din UE cu cei mai puțini ziariști. (Oare de ce?)

România este țara membră UE cu cea mai mică pondere a ziariștilor în totalul populației ocupate, potrivit datelor publicate de Eurostat, la (foarte) mare distanță… Mai mult

04.05.2021

Analiză

Cum a fost scăzut cu 25% deficitul bugetar pe T1, față de cel din T1-2020. Observații

Bugetul general consolidat a consemnat după primul trimestru al anului în curs un deficit de circa 14,6 miliarde lei, echivalent cu circa 1,3% din noul… Mai mult

03.05.2021

La obiect

Stadiul negocierilor PNRR. România rămâne cu alocarea inițială, de 29,2 miliarde de euro. Persistă ”diferențe de opinie” pe cel puțin 4 domenii

Premierul și ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene vor merge la Bruxelles pe data de 10 mai pentru a negocia lista finală a proiectelor cuprinse în… Mai mult

29.04.2021

Adecvarea pensiilor la economie și societate – poziţia României în context internaţional în 4 repere

de Marin Pana , 29.10.2018

1. Potrivit datelor OECD, avuţia netă la pensie în România (calculată pentru anul 2016) se ridica la 8,3, valoare semnificativ sub media de 12,3 consemnată la nivelul mediei UE dar la egalitate cu Irlanda (alături de care avem şi cea mai mică pondere a veniturilor bugetare în PIB dintre statele Uniunii) şi peste cele înregistrate de Polonia (6,6) şi Marea Britanie (5,8).

Pentru referinţă, menţionăm că nivelul maxim este atins în Croaţia (22,9), care devansează Luxemburgul (22,4), Olanda (17,6) şi Austria (17,3). Vecinele noastre Ungaria (14,4) şi Bulgaria (14,1) au consemnat valori similare şi mult diferite de noi. Surprinzător, aproape de situaţia din România se află Elveţia (9,1), SUA (8,6), Coreea de Sud (8,5), Japonia (7,6) şi Chile (7,3).

Avuţia la pensie – valoarea la zi a fluxului de beneficii la pensie, luând în considerare taxele şi contribuţiile sociale pe care persoanele retrase din activitate trebuie să le plătească din pensia lor. Acest indicator este afectat de speranţa de viaţă, de vârsta de intrare la pensie şi de regulile de indexare a acesteia. Se măsoară ca multiplu al venitului anual.

2. Rata netă de înlocuire a pensiilor din România ar fi de 51,6 %, potrivit aceloraşi statistici oficiale OECD. Valoare ce ne plasează la undeva la mijlocul scalei internaţionale, între Suedia (54,9%), Grecia (53,7%) şi Canada (53,4%), pe de o parte, şi Germania (50,5%), SUA (49,1%) şi Norvegia (48,8%) , pe de altă parte.

Media UE era sensibil mai ridicată (70,6%, atenţie cât de bine corespunde proporţia de 73% între ponderea veniturilor bugetare în PIB şi raportul dintre ratele de înlocuire la pensie între România şi media UE), în timp ce vecinele noastre din Uniune apar din nou împreună şi mult deasupra noastră (Ungaria cu 89,6% şi Bulgaria cu 88,9%).

Rata netă de înlocuire a pensiilor – drepturile de pensie raportate la veniturile de dinaintea ieşirii la pensie, luând în considerare taxele şi contribuţiile sociale plătite de lucrători şi pensionari. Măsoară capacitatea unui sistem de pensii de a înlocui câştigurile din activitate, principala sursă de venit înainte de pensionare şi se exprimă în procente.

3. Raportul dintre durata de aflare la pensie şi durata de muncă ne plasează foarte aproape de media UE, potrivit Raportului de adecvare a pensiilor 2018 al Eurostat ( date din 2016). Cu 52%, ne poziţionează la egalitate cu Ungaria şi Croaţia, cu un punct procentual peste media UE, la care se află Polonia (51%), peste Bulgaria (49%), Germania şi Olanda (cu câte 48%).

Pentru referinţă, ecartul este între 41% în Estonia, precedată de nordicele Suedia (46%), Letonia (46%) şi Danemarca (44%) – unde speranţa de viaţă relativ redusă, îndeosebi la bărbaţii fostelor ţări socialiste, joacă un rol important – şi Luxemburg (71%), Slovenia (65%) şi trio-ul Franţa – Belgia – Grecia (cu câte 62%).

Interesantă menţiunea din Raport care, după ce atrage atenţia că, dincolo de speranţa de viaţă, indicatorul amintit depinde de vârsta medie de intrare pe piaţa muncii şi de vârsta medie de ieşire din aceeaşi piaţă. Mai ales că la vârsta medie de intrare pe piaţa muncii, deşi avem un şomaj relativ scăzut, apărem cu cea mai mare valoare, aproape de 28 de ani ( la polul opus apare Danemarca, cu doar 19 ani).

4. Rata teoretică de înlocuire (Theoretical Replacement Rate în lb. engleză) este proiectată să înregistreze cea mai mare scădere în România pentru intervalul 2016 – 2056. Cu o reducere de 45%, ne situăm într-o situaţie mai nefavorabilă decât Polonia (-41%) şi la mare distanţă de Croaţia şi Marea Britanie (-16% fiecare).

La polul opus, apare surprinzător vecina de la sud şi colega de val de aderare, Bulgaria (+17%), urmată de Estonia (+6%) şi Germania (+5%). În celelalte ţări, Raportul apreciază că nu se vor produce modificări semnificative.

Rata teoretică de înlocuire – cazul de referinţă pentru a calcula evoluţia acestui indicator este cea a unui lucrător de sex masculin cu o carieră neîntreruptă de 40 de ani pe un contract standard. În ţările în care este cerută o vechime completă mai mare de 40 de ani, această situaţie va corespunde unei cariere incomplete, în timp ce în alte state membre UE ea corespunde pensiei maxime posibil.

Raportul atrage atenţia că beneficiile standard sunt proiectate, în marea majoritate a ţărilor, să scadă în timp. De asemeni, sugerează că o carieră de 40 de ani apare în majoritatea cazurilor mai adecvată în 2016 decât în 2056 iar compensarea va trebui făcută prin durate mai mari de muncă.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 29.10.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Guvernul va crea un mecanism de limitare a importului de autoturisme mai vechi de 15 ani – ministrul Proiectelor Europene

Razvan Diaconu

Guvernul intenționează să limiteze importul și înmatricularea de mașini second hand mai vechi de 15 ani, a anunțat vineri ministrul Investițiilor și Proiectele Europene Cristian… Mai mult

Stiri

Adriana Stănescu, noul ambasador al României în Germania – președintele a semnat decretele de numire a 12 ambasadori

Vladimir Ionescu

Președintele Klaus Iohannis a semnat vineri decretele de numire a unor ambasadori ai României, printre schimbările notabile fiind cea din Germania, unde Emil Hureazeanu a… Mai mult

Stiri

Doar 10% din elevi vor începe săptămâna viitoare cu lecții online

Vladimir Ionescu

Aproximativ 90% din elevii din România (peste 2,6 milioane din total) vor începe săptămâna viitoare cu lecții la clasă, a anunțat vineri ministrul Educației, Sorin… Mai mult

Europa

Reuniune a Consiliului de Securitate al ONU, duminică, pe tema conflictului dintre Israel și Hamas

Razvan Diaconu

Bilanțul deceselor din conflictul aflat în derulare între Israel și organizația islamistă a ajuns vineri la 127, dintre care 119 palestinieni și 8 israelieni. În… Mai mult

Stiri

Cristian Ghinea anunță înființarea, la SGG, a unei entități care să se ocupe de reforma companiilor de stat

Adrian N Ionescu

La Secretariatul General al Guvernului (SGG) urmează să se creeze „ o entitate a statului român care să se ocupe centralizat” de companiile de stat… Mai mult

Stiri

Ședință de Guvern vineri seara pentru adoptarea măsurilor de relaxare – de sâmbătă, fără măști în spațiile publice deschise

Vladimir Ionescu

Guvernul se reuneşte vineri seara pentru a aproba Hotărârea de Guvern conținând măsurile de relaxare ce urmează a intra în vigoare, așa cum s-a convenit… Mai mult

Stiri

BNR revizuiește în sus rata inflației – 4,1% în decembrie, cu 0,7 puncte peste prognoza din martie

Alexandra Pele

Rata anuală a inflației IPC se va înscrie pe o traiectorie pronunțat ascendentă în lunile următoare și va atinge nivelul de 4,1% în luna decembrie,… Mai mult