Schimbarea din temelii și nejustificată a organismelor consultative ale Ministerului Cercetării, precum și impunerea evaluatorilor naționali cu ignorarea unor criterii științifice de excelență, constituie pași regretabili pe calea anulării practicilor pozitive din ultimii ani, avertizează Ad Astra, asociația cercetătorilor români.
De aceea, organizația cere Guvernului, prin intermediul unei scrisori deschise, „renunțarea la orice acțiuni legislative sau executive care pot avea ca efect anularea stabilității, predictibilității și internaționalizării sistemului românesc de cercetare”.
Componența și regulamentele de funcționare ale consiliilor consultative de pe lângă MCI (numite la sfârșitul anului 2016 și cu rol important în elaborarea politicii în domeniu), au fost modificate anul acesta de noul ministru al Cercetării, Șerban Valeca.
De asemenea, guvernul PSD – ALDE a introdus un act adicțional la Contractul de finanțare pentru servicii de conducere programe și componente de program din cadrul Planului Național de Cercetare–Dezvoltare și Inovare, care schimbă regulile de selecție a evaluatorilor de proiecte existente după 2011.
„Noile prevederi, anti-știință”
„Articolul 4(3) al Actului adițional nr. 10/2017 din 27.03.2017 încheiat între MCI și UEFISCDI introduce în mod explicit și deliberat o preferință națională în privința evaluatorilor, precum și criterii ierarhice de selecție, în contradicție cu Strategia Națională de Cercetare-Dezvoltare-Inovare 2014-2020, care prevede ca obiectiv specific „Susţinerea aspiraţiei către excelenţă în cercetarea la frontiera cunoaşterii prin internaţionalizarea cercetării din România, evaluare internaţională […]” Aceste prevederi noi sunt perfect anti-științifice și, după știința noastră, nu își găsesc echivalent niciunde în țările dezvoltate științific„, acuză Ad Astra.
În opinia asociației, „schimbarea nejustificată din temelii a organismelor consultative ale MCI, precum și impunerea evaluatorilor naționali, fără a avea acoperire în baza unor criterii științifice de excelență, constituie pași regretabili pe calea anulării practicilor și tendințelor pozitive din ultimii ani din cercetarea românească”.
