Reacția Chinei la sancțiunile impuse de Bruxelles a redus la zero șansele ca Parlamentul European să mai ratifice acordul comercial UE-China, semnat în decembrie anul trecut de către Comisia Europeană.
Relațiile diplomatice bilaterale Bruxelles – Beijing s-au deteriorat sever în doar 3 luni.
În decembrie 2020, lideri proeminenți europeni precum cancelarul Angela Merkel sau președintele Emmanuel Macron au depus eforturi deosebite pentru a securiza înțelegerea comercială cu președintele Xi Jinping, sperând că astfel vor asigura un acces mai facil marilor investitori ai UE în China.
Relația bilaterală s-a deteriorat rapid după acel moment, în ciuda faptului că UE a gestionat cu maximă precauție ”sensibilitățile” chineze.
Contextul relevant: Occidentul a manifestat îngrijorări din ce în ce mai accentuate legate de tratamentul pe care China îl aplică minorității musulmane din Xinjiang.
SUA au mers până la a cataloga drept ”genocid” abuzurile comise de regimul comunist chinez împotriva minorității uigure și a impus un embargou comercial asupra Chinei.
La polul opus, UE a adoptat o atitudine mult mai puțin confruntațională și a decis, luni, să sancționeze doar reprezentanți regionali ai Partidului Comunist Chinez.
Reacția disproporționată a Beijing
În comparație cu reținerea manifestată de UE, reacția Chinei a provocat un șoc la Bruxelles. Într-o demonstrație de forță, arătând că nu acceptă niciun fel de critici ale UE, China a impus sancțiuni împotriva a 5 importanți europarlamentari, a unui cercetător european specializat în China, asupra subcomitetului pentru Drepturile omului din PE și asupra unor think tank-uri care colaborează cu diverse structuri ale PE.
Beijing a mai anunțat și sancțiuni impuse Comitetului Politic și de Securitate al Consiliului UE – compus din 27 de ambasadori la Bruxelles, dar nimeni nu a înțeles deocamdată dacă sancțiunile sunt decise împortiva celor 27 de diplomați sau împotriva instituției.
Ministerul de Externe al Chinei a anunțat luni seara:
”Sancțiunile UE s-au bazat pe minciuni și pe dezinformări. Bruxelles-ul trebuie să înceteze să mai dea sfaturi altora în chestiuni ce țin de drepturile omului sau să se mai amestece în treburile interne ale altor națiuni. UE trebuie să înceteze practica ipocrită a dublului standard și să nu înainteze pe căi greșite. Altfel, China va fi nevoită să adopte noi reacții ferme”.
Josep Borell, din nou în urma statelor membre
Potrivit Politico, reacția MAE chinez a generat luni seara o activitate diplomatică frenetică, Franța și Țările de Jos abordând direct problema cu ambasadorii chinezi din aceste state.
Premierul Mark Rutte a declarat pe Twitter: „Reacția Chinei este un răspuns complet nejustificat la măsurile luate în cadrul regimului UE de sancțiuni pentru drepturile omului. Acest lucru va fi reluat în context european.”
Evocând posibilitatea unor noi sancțiuni împotriva Chinei, ministrul german de Externe Heiko Maas a spus: ”Noi am decis să sancționăm persoane care au încălcat drepturile omului, nu parlamentari, așa cum a procedat partea chineză. Este o măsură pe care nici nu o înțelegem, nici nu o vom accepta”.
În notă obișnuită, șeful diplomației europene, Josep Borell, criticat în ultima perioadă pentru slăbiciunea de care a dat dovadă în fața Rusiei, a declarat în legătură cu acțiunile Chinei: ”Represaliile Chinei împotriva deciziei de sancționare a unor oficiali … au creat o atmosferă nouă, cu siguranță, au creat o nouă situație.”
Parlamentul European nu mai vrea să audă de Acordul cu China
Soarta acordului comercial UE – China este decisă în Parlamentul european și, după cum arată atmosfera de aici, documentul a pierdut șansa de a fi ratificat.
(Citiți și: ”Președintele PE, David Sassoli: Nu ne lăsăm intimidați de China”)
Grupul Socialist și Democrat din PE, al doilea ca importanță, a anunțat că Beijing trebuie să ridice sancțiunile impuse luni dacă dorește ca acordul să fie aprobat.
Iuliu Winkler, europarlamentar român membru al Grupului PPE, care conduce Grupul de monitorizare PE al relației comerciale cu China, a anunțat luni seara anularea reuniunii grupului programată pentru marți.
„Având în vedere evoluțiile de astăzi ale relației UE-China, în special în ceea ce privește sancțiunile inacceptabile aplicate împotriva membrilor aleși ai Parlamentului European și a subcomisiei sale pentru drepturile omului, s-a decis că organizarea unei reuniuni a grupului de monitorizare este inoportună”, a transmis într-un email adresat membrilor grupului europarlamentarul Iuliu Winkler.
Bernd Lange, președintele socialist al Comisiei Economice din PE, comisie responsabilă cu eventuala monitorizare a acordului comercial, a susținut decizia lui Iuliu Winkler: ”Astăzi ne este clar că nu mai putem continua în aceeași manieră”
Un acord convenit în ceasul al 12-lea, de calitate discutabilă
Acordul comercial UE – China, convenit de Comisie la nivel politic la sfârșitul lunii decembrie, a fost oricum privit cu reținere de mulți parlamentari europeni nemulțumiți de calitatea documentului negociat și convenit cu regimul de la Beijing
(Citiți și: ”Acordurile comerciale UE: condiții mai relaxate pentru China decât cele impuse Marii Britanii”)
În ciuda angajamentelor repetate de a crea condiții economice echilibrate cu China, UE a adoptat, în acordul comercial încheiat la sfârșitul anului trecut, o atitudine mai permisivă față de subvențiile de la Beijing decât cele impuse Marii Britanii în acordul post-Brexit.
Tot în contrast direct cu acordul Marea Britanie-UE, disputele juridice asupra a ceea ce părțile consideră a fi un prejudiciu cauzat de subvenții sunt explicit excluse din mecanismul de soluționare a litigiilor prevăzut în acordul Beijing-Bruxelles.
Documentul mai stabilește că părțile vor trebui să facă publice, anual, subvențiile pe care le-au acordat anumitor sectoare, de la servicii financiare și transport maritim până la telecomunicații, lucrări de construcții și comerț cu amănuntul.
Acordul include și un proces de consultare pentru ca părțile să investigheze subvențiile pe care le consideră că amenință piața liberă.
Acest proces aduce mai mult cu o mediere bazată pe bunăvoință decât cu o formă de soluționare a litigiilor. „Părțile pot solicita informații suplimentare despre o anumită subvenție. Partea solicitată va depune toate eforturile pentru a găsi o soluție cu partea solicitantă. Orice soluție trebuie considerată fezabilă și acceptabilă de ambele părți”, precizează textul.
2 răspunsuri
99,9 % din smartphone vin din China.
99% din electronică de consum vine tot de acolo.
70 % din echipamentul electric de joasa tensiune e asamblat de chinezi.
Tot mai multe cauciucuri ” made in China” apar pe piata UE.
Măștile de protecție , salopetele, dozatoare și consumabile pentru medicină pandemiei sunt realizate tot în China.
Deci UE ce sancționează ?
Că BMW, WV, GM Renault au fabrici mari in China. Care e și primul producător mondial de baterii auto.
Prea târziu a sunat deșteptarea în UE. Prea târziu.
Nimic nou sub soare în ceea ce privește atitudinea Chinei în relațiile cu alte state. Mă miră doar măsurile adoptate pe „repede înainte” în contrast cu strategia Chinei de a te „imobiliza” și abia apoi să-și dea arama pe față. Da, UE se trezește târziu. la fel ca în cazul Rusiei.