Statele UE au aprobat vineri legislația pentru reglementarea inteligenţei artificiale (AI), la capătul unor negocieri intense, a anunţat preşedinţia belgiană a Consiliului UE. Textul a fost aprobat în unanimitate și conține și preocupările exprimate de Germania și Franța pe marginea proiectului final, relatează AFP, agenție preluată de Agerpres.
„Această „Lege AI” este o etapă fundamentală, care stabileşte primele reguli de pe planetă asupra inteligenţei artificiale, pentru a o face mai sigură şi respectuoasă faţă de drepturile omului”, a transmis preşedinţia belgiană.
Comisarul european Thierry Breton, care s-a ocupat de această problemă, a salutat o „reglementare istorică, o premieră mondială”.
Forma inițială a proiectului, modificată după apariția ChatGPT
Comisia Europeană a prezentat primul proiect de „Lege AI” în aprilie 2021. Însă apariţia la sfârşitul anului 2022 a robotului conversaţional ChatGPT, realizat de compania americană OpenAI şi care poate să întocmească texte sau traduceri în numai câteva secunde, a dat demersului o nouă dimensiune.
Acest sistem, la fel ca acelea ce pot crea sunete sau imagini, a dezvăluit publicului imensul potenţial al AI, dar şi riscurile sale, cum ar fi difuzarea pe reţelele de socializare a unor fotografii contrafăcute, dar care la prima vedere par autentice.
Protecție pentru start-up-uri, din rândul cărora se vor afirma viitori „lideri europeni” în domeniu
Franţa şi Germania au insistat ca legislaţia europeană să protejeze companiile start-up specializate în AI, pentru a fi create premisele apariţiei unor viitori „lideri europeni” în acest domeniu.
În ce priveşte inteligenţele artificiale generative, acelea care pot produce texte, sunete sau imagini la cerere, regulile vor fi impuse – conform textului adoptat – tuturor pentru asigurarea calităţii datelor utilizate în stabilirea algoritmilor şi pentru a verifica respectarea legislaţiei europene privind drepturile de autor. În plus, dezvoltatorii vor trebui să precizeze că sunetele, imaginile şi textele produse de AI sunt artificiale.
De asemenea, sistemele considerare de „risc înalt” – respectiv cele din domenii sensibile precum infrastructurile critice, educaţia, resursele umane, ordinea publică etc. – vor fi supuse unei serii de obligaţii, cum este aceea ca maşina să fie controlată uman, să fie întocmită o documentaţie tehnică sau să fie constituit un sistem de gestionare a riscurilor.
Control uman asupra sistemelor cu risc ridicat, din infrastructura critică, educație, aplicarea legii
Nucleul proiectului constă dintr-o listă de reguli impuse doar sistemelor considerate ca având un „risc ridicat”, în esenţă cele utilizate în domenii sensibile precum infrastructura critică, educaţia, resursele umane sau aplicarea legii.
Aceste sisteme vor fi supuse unei serii de obligaţii precum asigurarea unui control uman asupra maşinii, întocmirea unei documentaţii tehnice sau chiar stabilirea unui sistem de gestionare a riscurilor.
Legislaţia prevede o supraveghere specifică a sistemelor de IA care interacţionează cu oamenii şi le va obliga să informeze utilizatorul că se află în contact cu o maşină.
Interdicţiile vor fi rare şi vor viza aplicaţii contrare valorilor europene precum evaluarea cetăţenilor sau sistemele de supraveghere în masă utilizate în China, sau chiar identificarea biometrică de la distanţă a persoanelor în locuri publice pentru a evita supravegherea în masă a populaţiei. Referitor la cel din urmă aspect, statele au obţinut însă scutiri pentru anumite misiuni de aplicare a legii, cum ar fi lupta împotriva terorismului.
****
