Deficitul comercial pe luna decembrie 2019 a fost de 1.768,4 milioane euro, cu trei procente mai mare față de aceeaşi lună a anului trecut, potrivit datelor comunicate de INS. Această evoluție a avut loc pe fondul unui ritm de creștere al exporturilor situat ușor peste evoluția importurilor, pentru a doua lună consecutiv.
Exporturile fob pe anul 2019 au fost de 69,00 miliarde de euro iar importurile CIF (inclusiv costurile de transport şi asigurare) 86,28 miliarde de euro.
Astfel, deficitul comercial s-a cifrat la 17,28 miliarde euro, valoare cu 14,3% mai mare faţă de anul 2018 (adică peste nivelul prognozat oficial al deficitului comercial pe 2019, de 16,61 miliarde euro și peste avansul procentual estimat inițial la circa 10%).
Exporturile lunare au coborât sezonier în decembrie dar au rămas cu patru procente și jumătate peste cele din aceeași lună a anului anterior. Deși creșterea importurilor a fost ceva mai moderată, prin efect de bază, a rezultat o înrăutățire a rezultatului în raport cu luna anterioară.
Gradul de acoperire al importurilor cu exporturile efectuate a scăzut până la 83,3%, valoare similară cu cea din anul de criză 2010 (vezi tabelul).
Deficitul consemnat pe segmentul de mărfuri în schimburile externe a ajuns anul trecut la circa 7,9% din PIB-ul estimat pentru 2019. Acest dezechilibru este unul majora atât pentru evoluția în timp la nivel național cât și din perspectiva perfomanțelor mult mai bune consemnate de statele din regiune, situate cu minusuri minore sau chiar pe excedent comercial.
În 2019, schimburile cu țările din UE au fost de 52,8 miliarde euro la export și 64,40 miliarde euro la import (aproximativ 77% din total la exporturi şi 75% la importuri). Pe segmentul de schimburi extracomunitare, s-au înregistrat exporturi de 16,17 miliarde euro și importuri de 21,88 miliarde euro (circa 23% din total la exporturi şi 25% la importuri).
Au rezultat, astfel, solduri negative de circa 11,6 miliarde euro în schimburile cu ţările din UE şi de 5,7 miliarde euro pe relaţiile extracomunitare. De remarcat faptul că ponderea în deficit a comerţului cu ţările din zona non-euro a fost de 33% din total, mai mare decât ponderea de circa 25% a acestui segment în totalul schimburilor externe.
Sectorul de mașini și echipamente de transport s-a cantonat pe deficit
Din păcate, sectorul de mașini și echipamente de transport (singurul pe care îl mai avem pe sold pozitiv semnificativ) a rămas pe o traiectorie descendentă iar soldul schimburilor sectoriale a încheiat anul trecut la doar +516 milioane euro, după +868 milioane euro la finele lunii septembrie, +644 milioane euro în octombrie și +572 milioane euro în noiembrie).
Astfel, în ultimul trimestru al anului, România s-a cantonat în deficit pe segmentul de mașini și echipamente de transport. Cumulat pe 2019, după ce excedentul inițial a însemnat 17% la finele primului trimestru și 12% din soldul negativ al schimburilor externe la mijlocul anului, a ajuns la doar 3% pe finalul lui 2019.
Deficitul pe zona de produse alimentare s-a apropiat de două miliarde de euro iar gradul de acoperire sectorial a importurilor din exporturile efectuate a fost de 71%, față de aproape 100% în urmă cu doar cinci ani. Totodată, combustibilii și lubrifianții au urcat, pe urma grupei mari „alte produse manufacturate”, în apropierea cotei de patru miliarde de euro deficit.
Soldul negativ al schimburilor de produse chimice a urcat la 8,25 miliarde de euro și a reprezentat aproape jumătate din totalul deficitului comercial. Pe partea de petrochimie avem, astfel, concentrat 70% din deficitul important din comerţul exterior. De unde și necesitatea urgentă de a găsi alte domenii care să compenseze minusul generat sistematic pe acest segment, dincolo de producția auto.
