Deficitul comercial a urcat în luna decembrie 2020 la 1.952,4 milioane euro, cu peste 10% în plus față de aceeaşi lună a anului trecut, potrivit datelor comunicate de INS. Această evoluție a avut loc pe fondul celui mai bun ritm de evoluție a exporturilor lunare (+5,1%), dar situat sub avansul importurilor (+6,4%).
Exporturile fob pe tot anul 2020 au fost de 62,17 miliarde de euro iar importurile CIF (inclusiv costurile de transport şi asigurare) 80,56 miliarde de euro. Astfel, deficitul comercial s-a cifrat la 18,39 miliarde euro (exact în conformitate cu cea mai recentă prognoză a CNSP), valoare cu ceva mai mult de un miliard de euro mai mare faţă de anul 2019 (+6,3%).
De reținut, expandarea deficitului s-a produs pe fondul contracției schimburilor externe, ca urmare a pandemiei. Din păcate, reducerea exporturilor (-9,9%) a fost mai mare decât a importurilor (-6,6%), de unde și înrăutățirea rezultatului final. Gradul de acoperire al importurilor cu exporturile efectuate a scăzut până la 80,4%, valoare de avarie semnificativ mai mică până și față de cea din 2010, an de referință pentru criza precedentă (vezi tabelul).
Deficitul consemnat pe segmentul de mărfuri în schimburile externe a ajuns anul trecut la circa 8,5% din PIB-ul estimat pentru 2020. Acest dezechilibru este unul major, atât pentru evoluția în timp la nivel național cât și din perspectiva performanțelor mult mai bune consemnate de statele din regiune, situate cu minusuri minore sau chiar pe excedent comercial.
Practic, întreaga scădere a comerțului exterior s-a regăsit pe piața unică europeană
Schimburile cu țările din UE au fost de 45,79 miliarde euro la export și 59,25 miliarde euro la import (73,6% din total la exporturi şi 73,5% la importuri). Pe segmentul de schimburi extracomunitare, s-au înregistrat exporturi de 16,39 miliarde euro și importuri de 21,31 miliarde euro, aproximativ același nivel din anul precedent pe ambele fluxuri.
Ceea ce înseamnă că, practic, întreaga scădere a comerțului exterior al României pe 2020 s-a regăsit pe piața unică europeană. Au rezultat solduri negative de circa 13,5 miliarde euro în schimburile cu ţările din UE şi de 4,9 miliarde euro pe relaţiile extracomunitare. Repartizarea în deficit a comerţului pe cele două mari destinații a fost în linie cu ponderea deținută, atât la export cât și la import.
Sectorul de mașini și echipamente de transport, revenit la final de an pe o traiectorie ascendentă
Sectorul de mașini și echipamente de transport (singurul pe care îl mai avem pe sold pozitiv semnificativ) a revenit spre finalul anului pe o traiectorie ascendentă dar soldul schimburilor sectoriale a încheiat anul trecut la doar +314 milioane euro, valoare cu circa 40% mai redusă față de cea consemnată la finele anului anterior (+516 milioane euro).
La categoria mare care include diverse mărfuri manufacturate, evoluția a fost destul de slabă. Cu -13,6% pe partea de exporturi și doar -6,9% la importuri, majorarea deficitului a fost de 1,15 miliarde euro (+26,5%) și explică în bună parte majorarea de ansamblu a soldului negativ din schimburile externe. Îngrijorător pentru tentativa de revenire economică, gradul de acoperire sectorial a scăzut de la 81% la doar 77%.
Deficitul pe zona de produse alimentare a urcat la 2,87 miliarde de euro (+44% !) iar gradul de acoperire sectorial a importurilor din exporturile efectuate s-a redus la doar 60%, față de aproape 100% în urmă cu șase ani. Totodată, soldul negativ al schimburilor de produse chimice a urcat la aproape 8,7 miliarde de euro și a reprezentat aproape jumătate din totalul deficitului comercial.
Reducerea conjuncturală a consumului fizic de carburanți și a prețurilor la resursele energetice a condus la cele mai mari scăderi sectoriale (-43,5% la export și, respectiv, -36,1% la import). De unde a rezultat o reducere a deficitului sectorial de circa 1,15 miliarde euro, fără de care ne-am fi apropiat de pragul de deficit de 20 miliarde euro. Pe care, fără o creștere a competitivității, avem toate șansele să-l atingem în 2021.
