sâmbătă

25 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

17 octombrie, 2021

Pandemia COVID-19 a adus, pe lângă o serie de provocări și oportunități: o atenție mai mare asupra sănătății și asupra măsurilor care trebuie luate urgent, conștientizarea nevoii de access imediat la inovație – la tratamente care salvează vieți (prin procese accelerate de aprobare și acces), o colaborare fără precedent între toți factorii implicați.

Care dintre aceste lucruri au fost deja puse în practică? Am discutat cu Dan Zaharescu, Director Executiv ARPIM.

*


Cum a fost resimțită această perioadă de pandemie de industria farmaceutică?

A fost o perioadă dificilă pentru toată lumea, în care am văzut cum sistemul de sănătate este copleșit, cum accesul pacienților la îngrijire este limitat și dacă ne uităm la industria farmaceutica, este clar că am simțit din plin impactul acestor constrângeri. Deși ne-am confruntat cu provocări majore, ARPIM, ca partener orientat către soluții al autorităților și având mereu în minte beneficiul pacienților, a contribuit fie direct, fie indirect prin companiile sale membre cu peste 33 de milioane de lei la lupta împotriva COVID, dintre care 700.000 RON pentru un container de triaj COVID-19 la Spitalul Fundeni pentru copiii cu boli oncologice și boli rare.

Tot companiile centrate pe inovare sunt cele care au demonstrat o mobilizare fără precedent investind sume uriașe, resurse de timp și oameni în descoperirea de tratamente și vaccinuri COVID-19 și punând la comun facilități și resuse.

Post-COVID, pentru ca sistemul de sănătate să își poată reveni, factorii de decizie, în parteneriat cu toți jucătorii relevanți, trebuie să acorde prioritate investițiilor pe termen lung în asistența medicală și să recunoască legătura clară dintre sănătate și economie.


Accesul la medicamente de ultimă generație a fost clar o necesitate în timpul pandemiei. S-a schimbat ceva în acest sens?

Studiul Patients W.A.I.T. Indicator Survey 2021 (IQVIA), realizat de Federația Europeană a Industriilor și Asociațiilor Farmaceutice (EFPIA) și lansat recent, arată că în 2020, România s-a aflat din nou în coada clasamentului cu privire la accesul la medicamente de ultimă generație. Astfel, în Europa, pacienții pot aștepta  între 4 luni și 2 ani și jumătate pentru a avea acces la aceleași medicamente noi în funcție de țară, România aflându-se pe ultimul loc în acest clasament.

Din 152 de medicamente inovatoare aprobate de Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) în perioada 2016-2019, doar 39 (1 din 4) au fost introduse pe lista celor compensate și gratuite din România până la 1 ianuarie 2021. Germania a introdus la compensare 133 de medicamente, Italia 114, Slovenia 78, Bulgaria 57, iar Ungaria 55.  

Deși accesul la medicamente are loc încă după un calendar impredictibil, în 2020, s-au făcut progrese importante – 70 de molecule noi au fost incluse în lista medicamentelor compensate și gratuite din România. Recunoaștem și apreciem aceste eforturi majore făcute de autorități într-un an cu foarte multe provocări, care a arătat încă o dată că știința și accesul rapid la inovațiile generate de aceasta sunt soluțiile de care avem nevoie. În 2021 vedem însă, din nefericire, din nou o încetinire din punct de vedere al numărului medicamentelor care au intrat în lista celor compensate.

Fără un acces constant la terapii de ultimă generație, România nu va putea ține pasul cu ceea ce se declară politic ca fiind un deziderat al ultimilor ani: dorința ca pacientul român să fie tratat la standardele actuale ale Uniunii Europene.

Cum este afectat pacientul român de aceste deficiențe privind accesul la medicamente?

Lipsa unei viziuni, a unei finanțări adecvate și a unui acces la timp la inovație medicală duce în final la zile de viață pierdute pentru pacienții români. Speranța de viață din România, de 75 de ani,  este cu aproximativ 7 ani mai redusă față de media celor mai dezvoltate 5 state europene. La ritmul de recuperare actual al diferentei, îi vor fi necesari României 27 de ani pentru a atinge aceeași medie de speranță de viață cu țările dezvoltate și între 40 si 50 de ani în ritmul actual pentru scăderea mortalității prevenibile.

Întârzierile cu privire la accesul la noi tratamente pentru boli cu impact major, printre care cancerul, diabetul, bolile imunologice, infecțioase, se traduc într-o supravietuire mai redusă pentru pacientii români. De exemplu, pentru pacienții români cu cancer de prostată sau sân se înregistrează o supraviețuire mai redusă față de media celor mai dezvoltate 5 state europene (diferențe de 8% și 6%). Datele arată 40.000 de ani de viață au fost pierduți din cauza dizabilităților la nivelul României, în 2016.

De asemenea, trebuie să nu uităm că o stare mai bună de sănătate a pupulației înseamnă o economie mai prosperă, cu oameni activi și care nu este sub presiunea unor costuri exagerate de sănătate.

Care sunt principalele cauze ale întârzierilor?

Cauzele sunt multiple și pot începe cu cele financiare, până la cauze birocratice. Ca să vorbim concret, aș dori să menționez patru cauze majore: nerespectarea termenelor legale de evaluare a medicamentelor, iar acest lucru este strâns legat de subdimensionarea echipei care se ocupă cu aceste evaluări la ANMDMR; neclarități ale procedurilor administrative (lipsa unor termene clare de publicare a Hotărârilor de guvern și a protocoalelor terapeutice în raport cu data publicării raportului de evaluare). A treia cauză ține de lipsa unor previziuni bugetare care să asigure finanțarea necesară pentru actualizarea regulată și predictibilă a Listei de medicamente rambursate. Iar ultima cauză ar putea fi inexistența unui traseu clar al pacientului prin labirintul sistemului sanitar, care să aibă termene clare și bine precizate, care să pornească de la diagnostic, până la accesul la tratament.  

Ce soluții ar putea aplica autoritățile pentru îmbunătățirea cadrului de acces?

Soluția generală și urgentă este crearea unui cadru legal predictibil, care ar trebui să ducă la  actualizarea regulată, de exemplu trimestial, a listei de medicamente compensate și pregătirea în paralel a protocoalelor terapeutice, pentru a fi reduși timpii de așteptare dintre aceste etape. La nivel european se fac eforturi pentru identificarea unor soluții de acces cât mai rapid pentru pacienți (de exemplu, o evaluare centralizată a medicamentelor din punct de vedere clinic), dar este necesar un dialog permanent între autorități și industrie pentru a putea fructifica roadele acestor abordări europene.

În altă ordine de idei, studiile clinice pot constitui și ele o soluție importantă de acces la tratamente de ultimă oră, dar aici se pune problema necesității respectării termenelor legale de aprobare a derulării unui studiu clinic. În ciuda eforturilor făcute de ANMDMR de a reduce întârzierile în aprobarea studiilor clinice, în continuare termenele sunt de 5 până la 8 ori mai lungi decât termenul legal de 60 de zile.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Există speranțe de îmbunătățire a cadrului de acces?

Soluții există dar ele nu vor putea fi puse în practică fără un parteneriat între toți factorii implicați, fără o prioritizare a sănătății și fără ca industria farmaceutică bazată pe inovare să fie văzută ca un partener strategic. De aceea, măsuri cu privire la un acces predictibil la inovație medicală vor fi incluse într-un Pact al Inovației în Sănătate, pe care îl vom prezenta autorităților și care va ajuta la întărirea sistemului. Vedem această tendință, de realizare a unor parteneriate cu industria și cu ceilalți factori, la nivelul UE: campania de vaccinare împotriva COVID-19 este un exemplu, există un dialog continuu cu industria pe teme majore de interes precum Programele de Reziliență, Planul European de Cancer, Strategia Farmaceutică Europeană, dialog care ar trebui susținut și la nivelul statelor membre. 

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

Cancerul din PIB: 3% doar din ”cohorta de pacienți” a unui singur an. Cifrele șocante ale oncologiei în România

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: