A început oferta publică de acțiuni ale Hidroelectrica, cea mai mare derulată vreodată în România. Context și detalii

Cea mai mare ofertă publică de acțiuni a României, cea a pachetului deținut de Fondul Proprietatea (FP) la Hidroelectrica, una dintre puținele companii românești de talie europeană considerabilă, a început vineri 23 iunie. Este de așteptat ca FP să obțină între 7,33 și 8,74 de miliarde de lei pentru pachetul de 17,34% din acțiunile companiei scos la vânzare inițial, în funcție de prețul final la care se va adjudeca oferta, potrivit prospectului acesteia, publicat joi noapte.

În funcție de succesul ofertei, volumul acesteia poate fi mărit până la vânzarea integrală a pachetului de 19,94% deținut de FP. După realizarea ofertei, urmează listarea la Bursa de Valori București (BVB), estimată pentru data de 12 iulie – punctul culminant al istoriei tumultuoase a companiei, care produce nu de puține ori jumătate din electricitatea consumată în România. Simbolul bursier al Hidroelectrica va fi H2O.

Mult promisă și lăudată dar și mai mult „căpușată” până acum vreo 10 ani, mai ales prin vânzarea de electricitate către companiile așa numiților „băieți deștepți”, la prețuri sub piață și deseori sub costul de producție, Hidroelectrica marchează un mare succes pentru o economie a României în care statul joacă un rol adeseori contrar intereselor companiilor pe care le controlează.

Și este un mare succes și pentru companie, una dintre puținele cu capital românesc (fie și minoritar) ale căror cifre de afaceri și profituri se măsoară cu miliardele.

Chiar dacă nu va încasa nici un leu din vânzarea de acțiuni cu care va intra la cota BVB, Hidroelectrica va câștiga încrederea pieței – care prețuiește transparența de care guvernele României au ferit cât au putut marile sale companii. Compania va câștiga acces la capitalurile de care are nevoie pentru finanțarea planurilor sale de finanțare.

Datele tehnice ale ofertei de acțiuni Hidroelectrica

Acțiunile H2O se vor vinde în două tranșe, una pentru investitorii mici (de retail), cărora li se vor oferi 15% din totalul acțiunilor oferite inițial (78.007.110) și una pentru investitorii instituționali.

Pentru investitorii de retail, prețul este fix, de 112 lei/acțiune și se pot subscrie cel puțin 50 de acțiuni. Investitorii de retail vor beneficia de un discount de 3% din preț pentru ordinele depuse în primele cinci zile lucrătoare ale ofertei.

Pentru investitorii instituționali, preţul de ofertă va fi stabilit între 94 lei şi 112 lei.

Trei grupuri de investitori instituționali români au fost de acord să fie investitorii principali în cadrul Ofertei și au încheiat un acord de investiții cu Hidroelectrica și Fondul. Ei s-au angajat să achiziționeze în total 2,24 miliarde lei în acțiuni la prețul de ofertă.

Oferta va dura până la 4 iulie, iar prețul final se va cunoaște la 5 iulie odată cu volumul de acțiuni alocate, dacă perioada și volumul ofertei nu se va prelungi în funcție de succesul a cesteia.

Conform calendarului inițial, pe 12 iulie ar Hidroelectrica ar intra la tranzacționare la Bursa de Valori București sub simbolul H2O și acțiunile vor fi incluse simultan în indicele de referință al bursei, BET.

Investitorii de retail pot subscrie în unitățile Băncii Comerciale Române S.A., BRD – Groupe Societe Generale S.A., BT capital Partners S.A. și ale Banca Transilvania, Swiss capital S.A. și ale participanților eligibili ce se regăsesc pe lista publicată pe site-ul BVB.

Perla energeticii românești

Cu prețurile din ofertă Hidroelectrica este evaluată la 42,15 – 50,23 miliarde de lei, valoarea din urmă fiind foarte apropiată de evaluările brokerilor de circa 10 miliarde de euro (50,87 de miliarde de lei, conform unui raport Prime Transaction) și nu foarte departe de cea efectuată de KPMG pentru rapoartele FP (55,91 de miliarde de lei).

Hidroelectrica este cel mai mare producător de energie din România şi principalul furnizor de servicii tehnologice necesare în Sistemul Energetic Naţional, prin urmare o companie vitală pentru un sector strategic implicat în siguranţa naţională. În medie Hidroelectrica asigură 30% din producţia naţională de energie electrică, cu cele 187 de centrale, cu o capacitate de 6,3 GW (milioane kWh).

Compania se extinde în alte direcții de energie regenerabilă și deja deține parcul eolian de la Crucea, cu o putere instalată de 108 MW (mii kWh).

Cifrele performanței

Profiturile companiei au fost de peste 1,3 miliarde de lei din 2018 încoace, anul 2022 marcând recordul de aproape 4,4 miliarde de lei, pe fondul crizei energetice.

Cea mai mare capacitate de producție este cea hidrocentrala Porțile de Fier 1, care acoperă aproape 20% din capacitatea totală a companiei cu o putere instalată de 1,2 GW (partea României) și care a fost construită între 1964 și 1972 și retehnologizată între 2000 și 2007. La mare distanță de centrala Porțile de Fier 1, urmează cele de la Lotru – Ciunget (510 MW), Retezat (335 MW), Porțile de Fier 2 (251 MW) și Vidraru (220 MW).

Hidroelectrica plasează România pe poziția a șaptea în topul celor mai mari țări producătoare de hidroenergie din  Europa, în ordinea factorului de capacitate, înaintea Franței, Germaniei și Italiei. Factorul de capacitate este raportul dintre energia produsă și potențialul la funcționarea continuă la puterea instalată.

Planurile ambițioase ale companiei se îndreaptă mai ales spre celelalte tipuri de energie regenerabilă, inclusiv hidrogenul verde obținut prin electroliză, dar cu consum de electricitate de asemeni verde. Compania vrea să producă energie fotovoltaică prin panouri instalate pe lacurile sale de acumulare.

(Citește și: „Hidroelectrica va instala primul său parc fotovoltaic plutitor. Reduce evaporarea apei din lacurile de acumulare”)

Listarea la bursă a companiei Hidroelectrica se va realiza după „încheierea cu succes a celui mai mare IPO  (ofertă publică inițială de acțiuni) realizat vreodată în România și va fi unul dintre cele mai mari IPO-uri realizate la nivel global în această perioadă” – apreciază Radu Hanga, președintele BVB.

Listarea Hidroelectrică ar da șanse mai mari și altor companii listate la BVB de a atrage capital, pentru că bursa ar deveni o piață emergentă și după criteriile MSCI, mai severe decât cele ale FTSE Russell, care a clasificat-o deja  ca atare.

Ministerul Energiei deține 80,06% din acţiuni, şi Fondul Proprietatea restul de 19,94%.

„Deșteptarea” autorităților

În 2012, autoritățile românești se decid să nu mai închidă ochii la specula cu electricitatea vândută de Hidroelectrica sub presiune politică și, în 20 iunie, piața energetică și cea financiară au fost tulburate de intrarea oficială în insolvență a companiei și de declararea statului de forță majoră.

Hidroelectrica avea atunci datorii de peste 1,1 miliarde de euro și pierderi  de 170 de milioane euro, dar multe alte miliarde se îndreptaseră, prin companiile „băieților deștepți”, spre partidele politice. Contractele prin care s-au scurs banii au fost denunțate, sau – foarte puține, renegociate.

Hidroelectrica este un actor cheie al stabilității energetice a României, dar Consiliul Suprem de Apărare a Țării a analizat problema abia în 2012, deși compania era „în stare de insolvenţă încă de la sfârşitul anului 2010, situaţie provocată, în principal, de contractele bilaterale de furnizare a energiei electrice care au avut drept consecinţă păgubirea societăţii în perioada 2006 – 31 mai 2012 cu suma de 4,5 miliarde de lei, aproximativ 1,2-1,3 miliarde de euro”, potrivit unui comunicat al Președinției.

Sub presiunile externe

Sub presiunile internaționale, guvernul României a promis Hidroelectrica pieței de capital încă din 2004, în cadrul închiderii negocierilor de aderare la Uniunea Europeană.

Nici acum, guvernul nu a cedat nici o acțiune, iar Franklin Templeton (compania americană care administrează FP) ar fi obținut mult mai greu acordul guvernului de a-și vinde la Bursă pachetul, fără includerea listării a cel puțin 15% din acțiunile companiei, printre condițiile puse de Comisia Europeană, pentru accesul la finanțarea PNRR.

(Citiți și: „Comisia Europeană: Întârzierea listării Hidroelectrica poate costa România miliarde din PNRR”)

În 2012, „deșteptarea” autorităților române a fost concomitentă cu un raport special al Fondului Monetar Internațional (FMI) care avertiza că insolvența Hidroelectrica poate să ducă la riscuri de pierdere a încrederii piețelor în România. Or, de disponibilitatea piețelor externe a depins atât supraviețuirea bugetară a guvernelor României, cât și supraviețuirea economiei acesteia.

În aprilie 2012, Comisia Europeană şi Consiliul Concurenţei verificau deja legalitatea contractelor ”băieţilor deştepţi” din energie, patroni de fațadă ai companiilor care profitau de electricitatea ieftină de la Hidroelectrica.

Nici una din marile listări ale statului nu a fost o inițiativă guvernamentală menită să dezvolte piața de capital și economia prin aceasta. Din august 2006 încoace, au ajuns la Bursă Transelectrica, Transgaz, Romgaz, Nuclearelectrica, Electrica, sau Conpet.

Cifrele căpușării Hidroelectrica

Nu mult după denunțarea contractelor cu băieții deștepți, compania a intrat pe profit. Care s-a ridicat la un miliard de euro în următorii trei ani. În insolvență, valoarea de piața a companiei s-a dublat până la patru miliarde de euro, potrivit unui raport al administratorului judiciar.

Autorităților le-a luat mulți ani, până în 2012, ca să declanșeze curățenia. Băieții deștepți și-au început operațiunile în anul 2000, când Hidroelectrica își vindea 90% din producție în mod transparent, pe piața reglementată. Patru ani mai târziu, proporția se reducea la 60%, restul fiind contracte bilaterale supuse doar controlului politic. Hidroelectrica vindea cu numai 15 lei un megawatt – oră (MWh), dar statul o taxa cu 21 lei (în anul 2011) pentru apa turbinată.

„La finele anului 2004, preţul reglementat al hidroenergiei a fost majorat la circa 70 de lei, ramânând sub 60% din preţul pieţei libere. În anii următori, decalajele de preţ s-au mărit din nou. Astfel, în perioada 2008 – 2011, preţul reglementat al unui MWh hidro a crescut de la 83 la 98 lei, în timp ce preţul pieţei angro evolua de la 160 de lei la peste 230 de lei” – scria regretatul expert Jean Constantinescu, pentru CursDeGuvernare, în martie 2013.

(Citiți și: „Cum au petrecut „băieţii deştepţi” criza. Profiturile, contractele şi miniştrii lor”)

Guvernanții s-au folosit de resursele Hidroelectrica în fel și chip, inclusiv pentru a acoperi deficiențele sistemului energetic, a cărui restructurare a avut mereu un puternic impact social. Astfel, tot în perioada 2008 – 2011, „guvernul a început să colecteze o nouă rentă de la Hidroelectrica, obligând-o să cumpere 7,8 milioane MWh de la termocentralele Deva şi Paroşeni la preţul de 230 – 234 de lei. Multe alte îndatoriri publice ale autorităților erau îndeplinite gratuit de companie, potrivit expertului citat.

În 2005 DIICOT începea investigaţiile în dosarul Hidroelectrica. Apoi și DNA a intrat pe fir, dar profitorii nu au fost puși la plată.

Dimpotrivă, în 2018, Hidroelectrica încă se mai lupta cu una dintre companiile „băieților deștepți ”. Câștiga, totuși, un proces la Tribunalul arbitral internațional de la Centrul Internațional pentru Reglementarea Diferendelor relative la Investiții de la Washington (ICSID), care a hotărât că România și-a respectat obligațiile asumate prin tratatele internaţionale.

Intermediarii

Citigroup Global Markets Europe AG, Erste Group Bank AG, Jefferies GMBH și Morgan Stanley Europe SE acționează în calitate de Coordonatori Globali Comuni în legătură cu Oferta.

Banca Comercială Română SA, Barclays Bank Ireland PLC, BofA Securities Europe SA, UBS Europe SE, UniCredit Bank AG, Milan Branch și WOOD & Company Financial Services acționează în calitate de Codeținători ai Registrului de Subscrieri.

Auerbach Grayson, BRD – Groupe Société Générale, S.S.I.F. BT capital Partners S.A. și S.S.I.F. Swiss capital S.A. sunt Intermediari Coordonatori.

Rothschild & Co Equity Market Solutions Limited este Consultantul Financiar al Fondul, iar STJ Advisors este Consultantul Financiar al Societății în legătură cu Oferta Publică Inițială.

***