Premierul Victor Ponta a prezentat luni, în fața legislativului, prioritățile noii sesiuni parlamentare: în esență, aceleași ca cele enunțate și în ianuarie sau septembrie 2014.
Insistența premierului excede actul guvernării.
Tot luni, în prima zi a sesiunii, opoziția a declanșat mecanismele prin care speră să răstoarne cabinetul Ponta: 11 parlamentari au anunțat oficial că schimbă tabăra politică. Strategii noului PNL mai au însă de lucru, căci până la cifra „magică” de 108 (de câte voturi ar mai avea nevoie opoziția ca să obțină o majoritate în Parlament) nu se poate vorbi de o nouă guvernare.
Începând de luni, ambele blocuri politice negociază voturi: actuala coaliție pentru a-și păstra poziția, PNL și versiunea de stânga a lui Mircea Geoană pentru a crea o altă majoritate.
Misiunea e dificilă, căci partidele se află în fața unei situații inedite în ultimii 25 de ani: nici nu mai pot oferi mize financiare din cauza constrângerilor bugetare și a lipsei investițiilor, nici numai pot oferi protecție în fața unei Justiții care seamănă zilnic panică și în finanțatori și în parlamentari.
Prioritățile copy-paste ale acestei sesiuni
Premierul Victor Ponta a cerut luni, în prima zi a sesiunii, sprijinul parlamentarilor pentru mai multe priorităţi guvernamentale, în 12 domenii, arătând că printr-o nouă colaborare între Parlament şi Guvern, în care nici preşedintele să nu mai blocheze acte normative, va reduce numărul ordonanţelor de urgenţă.
Pe lista priorităților se regăsesc:
- modificarea Codului fiscal și a Codului de procedură fiscală
- adoptarea Master Planului General pe Transport
- introducerea cardului de sănătate
- renegocierea sistemului de redevențe
- reforma învătământului
Aceste obiective au fost toate repetate în cel puțin 2 rânduri și în 2014, dar nu s-au materializat din varii motive. Iar atingerea lor în 2015 s-ar putea lovi de apatia pe care încep să o manifeste liderii din teritoriu ai PSD, care la ultima reuniune de partid de la Sinaia (de sâmbătă) i-au reproșat lui Victor Ponta că nu-i mai ajută nici cu investiții publice și nici în fața justiției.
Strategia pentru o nouă majoritate
Mircea Geoană e optimist: ”Cel târziu în martie schimbăm guvernul” – afirma duminică la lansarea proiectului „România noastră”, proiect prin care poate alătura unei coaliții în jurul PNL, la o primă strigare, aproape 20 de parlamentari de stânga. Luni dimineața, în aceeași linie, senatorul Dumitru Oprea spunea că liberalii ar avea deja o majoritate negociată, la nivel informal fiind vehiculată varianta preluării președinției Senatului de către Vasile Blaga.
În mod oficial, PNL are în acest moment în Senat 59 de voturi proprii, la care se adaugă cele 5 furnizate de grupul lui Mircea Geoană. Total: 64.
Majoritatea la Senat este asigurată de 85 de voturi. De unde ar putea veni restul de 21?
În principiu, la Senat PNL încearcă să negocieze cu cei 6 independenți, cu cei 8 reprezentanți ai UDMR și cu cei 2 ai UNPR (afiliați ai gupului PSD din Senat).
Ultimele 5 voturi ar trebui negociate cu senatori PC, PSD sau cu foști liberali grupați în jurul lui Călin Popescu Tăriceanu.
Cheia rămâne la opțiunea UNPR pentru ”interesul național”
La Cameră, însă, e mai complicat. Șase deputați au anunțat luni Biroul permanent al Camerei Deputaților că vor să treacă la PNL. Aceștia, la fel ca cei 11 deputați membri ai grupului constituit de Mircea Geoană, se vor alătura la vot celor 108 deputați PNL. Total: 119.
Majoritatea la Camera Deputaților este asigurată de 190 de voturi, deci PNL ar mai avea nevoie de 71. De unde?
La o primă vedere, lesne ar fi să convingi PPDD (13), UDMR (18) și minoritățile (17). Pentru restul de 23, din nou, ar putea fi vorba de UNPR, PC, foști liberali adunați de Tăriceanu sau chiar PSD.
La o analiză mai detaliată, o atare majoritate nu se poate constitui fără cele 46 de voturi ale UNPR. Loialitatea acestui partid față de PSD a fost nuanțară, însă, sâmbătă de președintele UNPR – Gabriel Oprea, care a formulat o dublă condiționare: „Cu Vasile Blaga sunt prieten, este un om foarte serios. Pe de altă parte, noi am răspuns deja – un guvern condus de Victor Ponta în calitate de prim-ministru şi de preşedinte al Partidului Social Democrat noi îl susţinem total”. Astfel încât, șasa PNL de a-i oferi președintelui Iohannis o majoritate pentru România lucrului bine făcut stă în capacitatea domnului Gabriel Oprea ”de-a respecta interesul național” la fel ca în aprilie 2012 : atunci când a votat demiterea guvernului Ungureanu, din care făcea parte.
Un răspuns
A 13-A PRIORITATE A LEGISLATIVULUI: eliberarea economiei autohtone de interesele politice si institutionale care o sugruma
Vasazica, premierul Victor Ponta a prezentat luni, în fața legislativului, cele 12 prioritati ale sesiuni parlamentare, cate una pentru fiecare apostol. Lipseste insa cea de a 13-a prioritate, care nu l-a interesat pe premier, cea mantuitoare,”Eliberarea economiei autohtone de interesele politice si institutionale care o sugruma”. Curs de guvernare – atasat eroic de problematica mediului de afaceri autohton – atribuia, intr-o analiza recenta, capitalului autohton o misiune profesionala de stricta actualitate:adecvarea productiei la cresterea veniturilor. Interesul ar fi sa oprim in tara 2,5-3 miliarde euro anual cat reprezinta deficitul comercial cronic pe relatia cu tarile din fostul lagar socialist, Polonia, Ungaria, Slovenia, care raspund mai bine cererii consumatorilor cu venituri medii si in crestere din tara noastra. Capitalul autohton este inghesuit spre celalalt capat de cerere, catre produsele ieftine, cu calitate redusa, la salariile minime pe economie, care se majoreaza si ele un pic, dar si aici se izbeste de second-handul de import, contrafacerile, contrabanda, chinezeria, economia neagra. Nici spre varf, spre zona fabricatiei de calitate inalta, cu multa tehnologie, creatie, inalta calificare,produse agricole cu gust, etc., nu are mai mult noroc, aici ne batem – vorba vine – cu nemtii, englezii, nord-europenii, americanii care au rezolvat problema incorporand cate ceva din geniul tehnic local in exporturile lor din Romania.
Venite din fabricatie interna si reintroduse in circuitul economic, miliardele stranse din toate cele trei capete de cerere de pe piata, ar insemna, grosier vorbind, peste 300.000 noi locuri de munca in tara.Cifra este cam veche, provine din perioada cand eu conduceam Confederatia patronala UGIR-1903 ca director general, intre 1993-2005, si luam in serios programul “Fabricat in Romania”, esuat intre timp din cauza “neurotoxinelor” care au invadat piata interna si a vandalizarii capitalului autohton de catre mica sirena.In plus, intre timp a fost destructurat si UGIR-1903, fara sa mai apara in sistemul institutional romanesc un alt sustinator naiv, tenace si convingator al programului. Si atunci si acum si totdeauna vor fi de indeplinit niste conditii prealabile elilminatorii: Sectorul privat autohton sa-si creasca valoarea nou adaugata, care este de aproape doua ori mai mica decata, sa zicem, in Polonia; sa fie capabil sa capitalizeze acest spor de nou valoare; sa creasca productivitatea muncii care este de aproape doua ori mai mica decat la sucursalele din Romania ale multinationalelor. Ar mai fi de umblat un pic si la multiplicatorii de crestere, la instrumente, reguli, schimbari in management, finantarea care musai trebuie sa se gaseasca la baza misiunii capitalului autohton.
Se intrezareste o raza de speranta undeva in profunzimea intereselor geostrategice care au facut din Romania linie de front euroatlantic in razboiul economic tot mai incins cu potentialul euroasiatic. In interesul major “sa se intareasca granita” s-ar putea tupila cu mai mult tupeu, sa devina un actor puternic in procesul general al relansarii economiei romanesti, si “mica obraznicatura” – termenul care va face cariera frumoasa s-a calit in furnalele din Curs de Guvernaresi – sub care este cunoscut capitalul autohton.
Dar avem o dilema veche pe care Curs de guvernare o enunta in analiza de la sfarsitul anului trecut privind ”mediul de afaceri autohton si pariul lui Iohannis”:”Cum sa fie eliberata economia autohtona de interesele institutionale care o sugruma?”.
Riscam un raspuns. Presupunem ca guvernul este sincer preocupat de relansarea economiei. Nu intra insa neaparat in obligatia unui guvern sa cunoasca faptul ca “felul cum sunt conduse corporatiile si organizatiile din economie influienteaza calitatea vietii si viata intregii societati cel putin la fel de mult ca si guvernul”.Dar cei care conduc corporatiile, institutiile si organizatiile din economie sunt obligati sa cunoasca acest fapt si sa oblige si guvernul sa-l cunoasca.Coalitia pentru Dezvoltarea Romaniei, care il consiliaza cu multa iscusinta pe primul ministru, formata din mediul de afaceri strain si guvern, nu reprezinta interesele mediuluil de afaceri autohton. Nici renasterea economiei autohtone.
A 13-a prioritate legislativa, cea mantuitoare, deci de la care trebuie pornit, si de care trebuie sa se ocupe inainte de orice Legislativul, sunt modificarile radicale, de conceptie, in Legea Patronatului si despartirea acesteea de Legislatia Dialogului Social , la randul sau radical modificata.Economia autohtona poate fi eliberata de “interesele politice si institutionale care o sugruma”, cum enunta Curs de Guvernare, prin puterea de care va dispune comunitatea patronala. Leglslatia actuala nu-I lasa nici o putere, dimpotriva, il destructureaza si-l pune sub strict control administrativ.
Stelian Dorobantu
:”Si dupa toate acestea, sunt de parere ca nu trebuie “sa nimicim Cartagina”, ci sa recucerim mai multa piata interna pentru fabricatia interna, in Romania.