Guvernul a adoptat miercuri, prin OUG, Codul Administrativ, după ce în urmă cu o săptămână îl mai aprobase o dată. Ordonanța de săptămâna trecută nu a fost trimisă încă la publicare în Monitorul Oficial, la presiunea UDMR, care a reușit să obțină de la Cabinetul Viorica Dăncilă câteva prevederi cu miză mare pentru formațiunea maghiară.
Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a avut marți o discuție cu premierul, la Palatul Victoria, și a cerut revenirea la forma Codului trecută prin Parlament (dar declarată neconstituțională de către CCR).
Cea mai importantă intervenție pe forma adoptată în urmă cu o săptămână este introducerea posibilității ca autoritățile locale pot să poată decide, prin hotărâri de consiliu, utilizarea limbii minorităților în unitățile administrativ teritoriale și în cazul în care nu este atinsă ponderea de peste 20% de reprezentare.
„De asemenea Codul Administrativ păstrează prevederea potrivit căreia în unitățile administrativ teritoriale în care cetățenii aparținând unei minorități naționale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor stabilit la ultimul recensământ, autoritățile Administrației Publice Locale, instituțiile publice aflate în subordinea acestora precum și serviciile publice deconcentrate asigură folosirea în raportul cu aceștia și a limbii minorității naționale respective în conformitate cu prevederile Constituției, ale Codului Administrativ și ale tratatelor internaționale la care România este parte, deci se menține acea prevedere cu 20%, însă în baza principiilor autonomiei locale se acordă dreptul Autorităților Publice Locale de a decide prin hotărâre de consiliu utilizarea limbii minorităților și în situațiile în care nu se atinge ponderea de 20% așa cum a decis Parlamentul”, a anunțat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Nelu Barbu, la finalul ședinței de Guvern.
Una dintre modificările acceptate este cea a plăcuţelor bilingve ale localităţilor din localități – în loc de bilingv se va folosi termenul „limba română şi limba minorităţilor naţionale”:
„Se înlocuiește sintagma în forma bilingv cu sintagma în limba română și în limba minorităților naționale pentru o mai multă claritate, cu titlul de exemplu: să spunem că există o localitate în care potrivit recensământului în care sunt etnici români, etnici germani, etnici maghiari și se întrunesc condițiile prevăzute în legislație astfel încât să poată fi utilizate limba minorităților naționale pe afișarea plăcuțelor de identificare a localității să spunem. dacă sunt îndeplinite aceste condiții legale pentru afișarea numelui localității și în limba minorităților naționale, numele localității va fi afișat în limba română, în limba germană și în limba maghiară.
Era necesară această clarificare, pentru că bilingv putea duce la o situație în care să spunem că într-o localitate aveam 40% etnici germani, 35% etnici maghiari și restul etnici români, și atunci dacă păstram bilingv ar fi fost primele două, suntem totuși pe teritoriul României, este absolut normal ca în legislație să fie prevăzut clar limba română și limba minorităților naționale”, a explicat Nelu Barbu, purtătorul de cuvânt al premierului.
Guvernul nu a publicat nici această variantă a Codului Amdinistrativ, așa cum nu a făcut public nici Codul adoptat săptămâna trecută.
Urmărește-ne pe Google News
