Fostul președinte finlandez Sauli Niinistö a prezentat miercuri raportul său privind pregătirea UE pentru apărare, în care îndeamnă Bruxelles-ul să elaboreze să crească substanțial cheltuielile militare, cere Comisiei să pregătească „o propunere privind constituirea unui serviciu de cooperare de informații” și avertizează că „Rusia ar putea ataca o țară membră în viitor”.
Sarcina întocmirii unui Raport privind pregătirea apărării civile și militare a UE i-a fost încredințată de Ursula vond der Leyen lui Sauli Niinistö în primăvara trecută, așa cum lui Mario Draghi i s-a încredințat Raportul pentru competitivitate, iar lui Enrico Letta Raportul pentru piața unică a UE.
Un semnal pentru SUA și alți parteneri-cheie
Lansat cu doar o săptămână înainte de alegerile prezidențiale cheie din SUA, raportul Niinistö afirmă că UE trebuie să trimită un semnal că este dispusă să-și plătească propriua pregătire pentru apărare. Sarcina fiscală, potrivit sugestiilor din raport, ar fi una considerabilă: blocul ar trebui să cheltuiască aproximativ 20% din bugetul său, în valoare de aproximativ 1 trilion de euro pentru șapte ani, pe acțiuni legate de securitate și pregătire pentru criză.
„Amenințările nu se opresc la granițele noastre, ci se înscriu în cascadă între sectoarele interconectate ale economiei noastre”, a spus Niinistö, adăugând: „Dacă nu facem tot ce putem pentru propria noastră securitate, nu ne putem aștepta ca alții să o facă pentru noi”.
„Finanțarea disponibilă în prezent de la bugetul UE pentru cheltuielile legate de apărare este sub ceea ce este necesar în lumina contextului strategic… acesta este un semnal important pentru SUA și pentru alți parteneri cheie”, a spus el.
Sauli Niinistö: ”Să trecem de la reacție la pregătire activă”
Pe fondul tensiunilor geopolitice în creștere, atacurilor hibride și a agravării efectelor schimbărilor climatice, UE trebuie să treacă de la „reacție” la ”pregătire activă”, este îndemnul fostului președinte Niinistö.
Primul concept care trebuie demontat, a explicat miercuri fostul președinte al Finlandei este că statele membre sunt singurele responsabile pentru propria lor securitate națională. „Trebuie să învățăm să avem încredere unii în alții” este apelul lui Niinistö. Asta înseamnă punerea în comun a resurselor și cunoștințelor.
Problema, în esență, este aceeași care a reieșit din rapoartele privind piața unică și competitivitatea întocmite de Mario Draghi și Enrico Letta: statele membre acționează în majoritate singure și sunt reticente în a avansa în procesul de integrare.
„Trebuie să ne pregătim împreună pentru amenințările care ne afectează pe toți și care sunt prea mari pentru ca orice stat membru să le poată face față singur”, a spus Niinistö în conferința de presă în care și-a prezentat raportul.
Pregătirea „are un cost, dar este mai puțin decât am avea de suportat dacă ne-am confrunta cu o criză majoră”.
Ursula von der Leyen, sceptică față de propunerea înființării unui serviciu european de informații
Un serviciu european de informații și un nou instrument comun de cheltuieli ar fi necesare UE, în condițiile în care ”cel puțin 20% din bugetul total al UE ar trebui să contribuie la securitate și pregătirea pentru criză”.
Potrivit lui Niinistö, trebuie înființată o rețea europeană care să ofere sprijin la cererea unui stat membru care „se confruntă cu amenințări grave la adresa infrastructurii sale critice”.
Raportul recomandă ca Bruxelles-ul să elaboreze „o propunere privind modalitățile de realizare a unui serviciu de cooperare de informații, cu drepturi depline, la nivelul UE”.
Până în prezent, spune Niinistö, doar „unele state membre comunică informații la Bruxelles, întrebarea este cum putem coopera mai bine”.
Ursula von der Leyen, care l-a însoțit pe Niinistö în prezentarea raportului, a fost prima care a redus așteptările privind înființarea unui astfel de serviciu european. Liderul UE a vorbit doar de nevoia „întăririi schimbului de informații”, conștientă de rezistența cu care o astfel de propunere ar fi întâmpinată în cancelariile europene.
Obligațiunile de apărare, un concept greu de acceptat
În aceeași notă, președintele Comisiei a respins și conceptul„obligațiunilor de apărare” – ca formă de datorie comună – pe care raportul le-a avansat ca variantă de finanțare a diverselor acțiuni propuse de Sauli Niinist.
Există două modalități enumerate de Ursula von der Leyen pentru finanțarea proiectelor comune de apărare: „Contribuții naționale sau noi resurse de la bugetul UE”.
Sauli Niinistö însuși a recunoscut că, în discuțiile sale pentru redactarea documentului, a întâlnit „multe voci critice” cu privire la posibilitatea unor noi împrumuturi comune, deoarece unele țări refuză să se angajeze în noi mecanisme prin care iau de la noi și împaart altora”.
Politicianul finlandez a încercat să prevină noi critici, clarificând că nu a fost însărcinat cu „exprimarea opiniilor financiare”, ci să declanșeze o discuție la nivelul celor 27 pentru a identifica „nevoi comune, de care beneficiază toată lumea”.
Cheia pentru depășirea rezistenței anumitor state este să „discuți mai întâi dacă există proiecte importante pentru interesele UE”, a punctat von der Leyen, „și apoi să găsim voința politică de a le finanța. Exemplul adus de ambii este construcția unui scut antirachetă european.
Noua planificare trebuie să ia în considerare posibilitatea ca Rusia să atace un stat UE
Noua planificare civilă și militară a răspunsului la criză va trebui să ia în considerare posibilitatea ca Rusia să atace unul dintre statele membre UE.
„Putin a spus clar acum 10 ani că consideră Occidentul slab. Trebuie să ne asigurăm că își schimbă percepția”, a subliniat fostul președinte finlandez.
Pentru a se pregăti pentru amenințarea unei agresiuni armate împotriva UE și, în consecință, a NATO, cele două organizații trebuie „să definească în mod clar cum să lucreze împreună pentru a salva statul membru atacat”.
(Citește și: ”Uniunea Europeană a Apărării: Cum poate UE să treacă de la ”Soft Talk” la ”Hard Power”- analiză MSC”)
***
Urmărește-ne pe Google News
