Letonia, Lituania și Estonia au convenit vineri să înființeze o zonă comună de apărare la granițele lor cu Rusia și Belarus, pe fondul preocupărilor crescânde de securitate, anunță Politico.
Miniștrii apărării din cele trei țări baltice s-au întâlnit vineri la Riga pentru a aproba construcția de „instalații defensive anti-mobilitate” la frontierele lor de est. De asemenea, au convenit să dezvolte cooperarea rachetă-artilerie.
600 de buncăre în Estonia, la granița cu Rusia
Ministrul Eston al Apărării, Hanno Pevkur, a subliniat necesitatea buncărelor la graniță, spunând: „Războiul Rusiei în Ucraina a demonstrat că, pe lângă echipamente, muniție și forță de muncă, avem nevoie și de structuri fizice de apărare la graniță de la primul metru pentru a proteja Estonia.”
Estonia va construi 600 de buncăre de-a lungul graniței sale de 294 de kilometri cu Rusia, cu un buget inițial de 60 de milioane de euro, potrivit radiodifuzorului public eston ERR. Fiecare buncăr este proiectat pentru a găzdui 10 soldați. Ministerul Eston al Apărării intenționează să înceapă construcția buncărelor la începutul anului 2025.
Lituania colaborează cu SUA pentru capacități HIMARS
Detaliile privind contribuțiile Lituaniei și Letoniei la zona comună de apărare nu au fost încă dezvăluite.
Cu toate acestea, ministrul lituanian al apărării, Arvydas Anušauskas, a subliniat colaborarea continuă cu SUA în dezvoltarea capacităților de rachetă HIMARS, un aspect crucial al strategiei lor de apărare.
Ministrul leton al Apărării, Andris Sprūds, a subliniat finalizarea planului militar anti-mobilitate al Letoniei, care urmează să fie prezentat guvernului la sfârșitul lunii ianuarie, care implică diverse măsuri de consolidare a frontierei pe termen scurt și lung.
În plus, a fost semnat un acord de cooperare între Estonia și Letonia pentru desfășurarea poliției aeriene NATO de la baza aeriană Lielvarde din Letonia, compensând indisponibilitatea temporară a bazei aeriene Ämari din Estonia din cauza reparațiilor.
Avertismente lansate dinspre zona apărării
Reuniunea miniștrilor a urmat avertismentelor dure din partea liderilor europeni. Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a sugerat într-un interviu cu Tagesspiegel publicat vineri că un atac rusesc asupra NATO ar putea avea loc în termen de cinci până la opt ani.
Amiralul Rob Bauer, comandantul militar al NATO, a descris miercuri situația globală actuală drept „cea mai periculoasă lume din ultimele decenii”, pledând pentru o transformare a strategiei de război a NATO.
Comandantul șef al Suediei i-a îndemnat pe suedezi să se pregătească mental pentru război, iar ministrul Suediei pentru Apărare Civilă, Carl-Oskar Bohlin, avertizând asupra potențialei sosiri a războiului în Suedia.
Moscova nu a reacţionat încă la aceste planuri. Președintele rus Vladimir Putin a acuzat în septembrie statele baltice de propagandă directă a nazismului, același pretext folosit de Kremlin pentru a invada Ucraina în februarie 2022.
***
