După un sfert de secol de negocieri intermitente, un acord între Uniunea Europeană și blocul sud-american Mercosur are șanse de a fi finalizat, notează Politico. Asta pentru că, președintele francez, cel mai puternic oponent al acestui acord, pare să-și fi pierdut de facto puterea de veto în materie de comerț, după o serie de eșecuri politice și electorale care i-au erodat și influența la Bruxelles.
Negociatorii din ambele părți se vor întâlni din nou între 7 și 9 octombrie în Brazilia, pentru a încerca să finalizeze un acord în timp util pentru summitul liderilor G20 din noiembrie, la Rio de Janeiro. Gazda, Luiz Inácio Lula da Silva din Brazilia, spune că este pregătit să semneze, iar președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a curtat intens liderii Mercosur pentru a-i convinge.
Acordul comercial – care ar crea o piață de 800 de milioane de persoane, reprezentând o cincime din PIB-ul mondial și ar elimina tarifele pentru bunuri ce variază de la carne de vită la automobile – este o prioritate pentru von der Leyen și țara ei de origine, Germania.
Dar acest acord a întâmpinat o opoziție fermă din partea lui Macron, aflat sub presiunea fermierilor, dar și a electoratului francez. Noul său guvern, de dreapta și condus de prim-ministrul Michel Barnier, se opune și mai vehement acordului decât cabinetele anterioare.
„Sunt în favoarea oricărui acord care pare corect”, a declarat Macron în timpul vizitei de săptămâna trecută, de la Berlin. Întrebat dacă acordul Mercosur pare corect, Macron a spus: că nu. Președintele francez a denunțat faptul că acesta ar expune industria și agricultura UE, extrem de reglementate, „la economii total nealiniate cu această reglementare”.
Echilibrul de forță din UE s-a inversat
În ianuarie, negocierile cu Mercosur erau aproape finalizate, dar von der Leyen încă avea nevoie de sprijinul lui Macron pentru a-și asigura un al doilea mandat ca șefă a Comisiei Europene. Potrivit unor surse Politico, Macron a convins-o pe von der Leyen cu un singur SMS să blocheze discuțiile pe tema acordului.
Acum, echilibrul puterii s-a inversat.
Macron și-a pierdut influența la Bruxelles în urma înfrângerilor în alegerile europene și naționale, în timp ce guvernul lui Barnier se confruntă cu provocarea imediată de a reduce datoria publică și ar putea fi răsturnat oricând de extrema dreaptă.
Între timp, von der Leyen, recent reconfirmată, este mai puternică ca niciodată. Și ea vrea să încheie acest acord.
Majoritatea guvernelor UE sprijină acordul
Totuși, majoritatea guvernelor UE sunt în favoarea acordului. Acest lucru ar putea fi decisiv, deoarece, dacă acordul este structurat într-un anumit fel, o supermajoritate ar putea anula obiecțiile unei mici minorități conduse de Franța.
În plus față de Germania, von der Leyen se poate baza pe sprijinul a 10 alte țări din UE care au cerut Bruxelles-ului să accelereze negocierile.
Benjamin Haddad, noul ministru pentru Europa al Franței, a declarat că Franța „lucrează pentru a crea coaliții” împotriva acordului în forma sa actuală. Anterior, Parisul a reușit să împingă Comisia Europeană să propună o anexă la acord, care stabilește angajamente stricte în materie de mediu, inclusiv în privința defrișărilor și a respectării Acordului de la Paris privind clima.
Ce poate face Franța
Pentru o chestiune atât de sensibilă din punct de vedere politic precum acordul Mercosur, Bruxelles-ul ar prefera să aibă un stat mare precum Franța de partea sa.
„Ar putea fi o mișcare nepopulară (pentru Comisie, n.r.) să adopte o decizie într-o chestiune extrem de controversată fără un sprijin puternic”, a spus Geraldo Vidigal, profesor brazilian de drept comercial internațional la Universitatea din Amsterdam. „Franța este foarte abilă în a se afla la cârma politicii UE”, a spus el, subliniind că Parisul rareori a pierdut un vot la nivelul UE din 2010 încoace.
Dar Bruxelles-ul, care conduce negocierile comerciale în numele UE, are și puterea de a finaliza negocierile și de a încheia un acord, chiar și în fața opoziției franceze.
De câțiva ani, Comisia a structurat acordurile în așa fel încât să permită accelerarea aprobării aspectelor comerciale de bază. Acestea ar putea fi aprobate de Parlamentul European cu o majoritate calificată de cel puțin 15 țări membre care să reprezinte 65% din populația UE. Doar secțiunile mai puțin controversate, legate de cooperarea politică și investiții, ar trebui să treacă prin parlamentele naționale.
Franța izolată – acordul ar crește influența UE în America de Sud
În privat, unii oficiali francezi încep să accepte faptul că Parisul nu are aliații necesari pentru a opri acordul. O pluralitate de națiuni din UE îl vede ca pe o șansă de a inversa pierderea influenței în America de Sud în fața Chinei și de a îmbunătăți accesul la materii prime strategice necesare pentru a finaliza tranziția către tehnologiile verzi.
„Franța ar trebui să convingă cel puțin alte trei state membre UE să voteze împotrivă, ca împreună să reprezinte cel puțin 35% din populația UE”, a explicat Vidigal, menționând că Irlanda ar putea fi unul dintre puținii aliați ai Franței.
Adăugând la influența în scădere a Parisului la nivelul UE este vestea despre o întârziere a regulilor anti-defrișare ale UE — o inițiativă a președinției sale a Consiliului UE de acum doi ani. Acum, atât Germania, cât și Comisia văd o oportunitate de a profita de slăbiciunea Franței și de a încheia în cele din urmă acordul.
Negocierile „ar trebui acum să fie încheiate rapid”, a spus cancelarul Olaf Scholz după ce s-a întâlnit cu Macron la Berlin miercuri. Adresându-se exportatorilor germani, el a spus: „Vom face tot ce ne stă în putință pentru ca această poveste să aibă un final fericit.”
***
Urmărește-ne pe Google News
