Prima ședință de politică monetară din acest an, care va avea loc marți, ar putea marca o pauză a ciclului de majorare a dobânzilor sau o continuare a acestuia cu o creștere de doar 0,25 puncte procentuale (p.p.), susțin economiștii, care atrag atenția că există argumente în favoarea ambelor scenarii.
Dobânda-cheie de politică monetară stabilită de Banca Națională a României (BNR) este cea care ”dă tonul dobânzilor” din piață. În noiembrie, dobânzile creditelor noi de consum erau cu 4,4 p.p. mai mari decât cele din noiembrie 2021, cele ale creditelor ipotecare cu 3,2 puncte procentuale, iar cele ale împrumuturilor corporate cu 5,6 puncte procentuale, potrivit datelor BNR. În același interval, dobânda de politică monetară a fost majorată de la 1,75% pe an la 6,75% pe an.
În ceea ce privește decizia de marți, prima din 2023, economiștii atrag atenția că datele indică mai multe posibilități.
Ce ar putea decide BNR
Pe de o parte, inflația pare să fi atins vârful și se va înscrie pe o tendință descendentă în lunile ce urmează, alte state din regiune au oprit, la rândul lor, majorările de dobânzi, iar economia locală dă semne de încetinire. De cealaltă parte, în favoarea unei majorări sunt nivelul încă ridicat al inflației, semnalele BCE potrivit cărora banca centrală a zonei euro va continua cu înăsprirea politicii monetare, precum și decizia anterioară a BNR, a unei majorări de 0,5 p.p. și declarațiile guvernatorului Mugur Isărescu despre importanța unei abordări secvențiale – o pauză acum părând prea bruscă, susțin economiștii ING România.
Ei se așteaptă ca banca centrală să majoreze dobânda-cheie cu 0,25 puncte procentuale, la 7% pe an.
„Piețele ar putea fi destul de indiferente față de decizie, în condițiile în care excesul semnificativ de lichiditate va estompa semnificativ relevanța ratei”, se arată într-o notă transmisă investitorilor de Valentin Tătaru, economist-șef al băncii.
El crede că este posibil ca rata inflației să încheie 2022 peste estimarea BNR, de 16,3%, dar având în vedere evoluția prețurilor din marile economii europene, Germania și Italia, precum și din Polonia, pe fondul unei scăderi generalizate a prețurilor mărfurilor, economistul crede că ar fi un moment bun pentru ca și România să facă o pauză în ceea ce privește majorarea dobânzilor.
Cu toate acestea, deși este pe o tendință descendentă, inflația din România este în continuare de două cifre și se va menține așa până la jumătatea acestui an, în timp ce în plan extern, Banca Centrală Europeană (BCE) este la rândul său foarte prudentă.
Cât va mai tolera BNR excesul de lichiditate din piață
O majorare a dobânzii de 25 de puncte de bază nu ar avea implicații prea mari, notează Valentin Tătaru, având în vedere excedentul considerabil de lichiditate de pe piața monetară.
”Ne întrebam de ceva vreme cum va aborda BNR frenezia cheltuielilor de la sfârșitul anului de către Trezorerie. În mod oarecum surprinzător, având în vedere poziția și retorica sa oficiale, BNR pare să aibă o atitudine destul de tolerantă”, punctează specialistul.
Și deși o mare parte din lichiditatea din sistem s-ar putea întoarce la Trezorerie în ianuarie, odată cu plățile de impozit pe profit pe care le vor face companiile, ”revenirea la situația anterioară de deficit de lichiditate pare improbabilă”, susține el.
Pe frontul macro
Cele mai recente declarații publică indică un avans al PIB de peste 5% în 2022. Leul, la fel ca și celelalte monede din regiune, a beneficiat în ultimele săptămâni de condiții globale favorabile.
Piața locală a avut de câștigat și de pe urma scăderii prețurilor la gaze.
”Per ansamblu, fundamentele economice (inflația și evoluția PIB) susțin o nouă creștere a ratei de către BNR, în timp ce elementele tehnice ale pieței (leul mai puternic, în ciuda ratelor mai mici pe termen scurt la surplusul de lichiditate) sunt în favoarea unei decizii de menținere a dobânzii”, notează și specialiștii Erste Research.
În opinia lor, argumentul din urmă va prevala la ședința de marți, BNR menținând dobânzile la nivelul de 6,75% pe an.
Acest lucru nu exclude însă viitoare majorări de dobândă.
***