Modificările fiscale anunțate zilele acestea de autorități vor avea un impact moderat asupra mediului de afaceri, însă, dincolo de complexitatea și de efectul lor direct asupra contribuabililor vizați, este de apreciat faptul că multe dintre acestea, programate să se aplice de la 1 ianuarie 2023, sunt supuse dezbaterii și aprobării cu șase luni înainte de intrarea în vigoare, așa cum prevede Codul Fiscal de multă vreme. Până acum, puține au fost situațiile în care această regulă a fost respectată.
Pe de altă parte, în paralel cu măsurile anunțate, trebuie continuate demersurile pentru creșterea colectării la bugetul de stat, astfel încât pe termen mediu să poată fi evitate discuțiile legate de necesitatea majorării taxelor.
Proiectul de ordonanță de urgență publicat de Ministerul Finanțelor cuprinde prevederi din multiple arii de practică fiscală, printre care impozitarea directă, impozitarea indirectă sau taxe locale.
Majorarea impozitului pe dividende ar trebui corelată cu reducerea taxelor pe muncă
În sfera impozitelor directe, una dintre cele mai importante măsuri este cea referitoare la regimul de impozitare aplicabil microîntreprinderilor. În acest caz, proiectul prevede diminuarea plafonului de încadrare în categoria microîntreprinderilor de la o cifră de afaceri de un milion de euro, la 500.000 de euro, obligativitatea de a avea cel puțin un angajat (astfel că rămâne valabilă doar varianta impozitării cu 1% din cifra de afaceri) și limitarea la 20% a veniturilor obținute din consultanță și management. În plus, având în vedere că autoritățile au constatat că mulți investitori își fragmentau activitățile desfășurate pentru a beneficia de regimul fiscal mai favorabil, în proiect se propune ca un acționar/asociat să nu poată deține mai mult de trei societăți eligibile să aplice sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor.
(Citiți și: ”Documente / Codul Fiscal se modifică – principalele prevederi ale OUG”)
Limitarea sferei de aplicare a acestui regim fiscal este asumată de România și prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și este necesară inclusiv în perspectiva introducerii impozitului minim pe profit la nivel global în statele europene și, implicit, în România. În țara noastră, impozitul pe profit este de 16%, însă, în prezent, majoritatea companiilor intră în categoria microîntreprinderilor și sunt impozitate ca atare. Astfel, în momentul în care se va introduce impozitul minim pe profit la nivel global de 15%, conform acordului internațional încheiat la nivelul Organizației de Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), țara noastră ar avea de pierdut, dacă nu ia măsuri pentru a include mai multe companii în sfera impozitului pe profit.
O altă propunere importantă din sfera impozitelor directe este cea referitoare la majorarea impozitului pe dividende de la 5% la 8%, care urmărește, printre altele, să descurajeze utilizarea veniturile din dividende de către anumite societăți pentru remunerarea angajaților. Însă, pentru a avea efectul scontat, o astfel de măsură ar trebui însoțită de diminuarea taxelor pe muncă, care sunt necompetitive în țara noastră.
În plus, proiectul mai prevede eliminarea impozitul specific, aplicabil în domeniul HoReCa, începând cu data de 1 august 2022, iar entitățile supuse anterior acestui impozit vor fi taxate cu 1% pe cifra de afaceri (similar microîntreprinderilor).
Facilitățile din construcții și agricultură, restrânse
În zona impozitului pe venit, una dintre cele mai importante măsuri vizează facilitățile din construcții, valabile din 2019, și pe cele din agricultură și industria alimentară, introduse recent, și prevede, printre altele, reducerea plafonului până la care se acordă facilitățile fiscale, de la 30.000 de lei lunar la 10.000 de lei lunar. Așadar, pentru partea din venitul brut lunar ce depăşeşte 10.000 de lei, nu se mai aplică facilităţile fiscale. Eliminarea graduală a stimulentelor fiscale acordate în anumite domenii este, de asemenea, prevăzută în PNRR, însă, cel puțin în cazul facilităților din domeniul agricol, atât introducerea lor, după aprobarea PNRR, cât și modificarea regulilor de aplicare într-un timp atât de scurt reprezintă o dovadă de inconsecvență.
De asemenea, proiectul mai conține și alte măsuri din sfera impozitelor directe, cum ar fi taxarea veniturilor din jocurile de noroc cu cote cuprinse între 10% și 40% sau o serie de deduceri la aplicarea impozitului pe venit.
Plafonul pentru cota redusă de TVA la locuințe, redus după ce a fost majorat
În zona de impozite indirecte, cele mai multe măsuri vizează cotele reduse de TVA și accizele. Astfel, autoritățile propun, printre altele, majorarea TVA în domeniul HoReCa de la 5% la 9% și eliminarea cotei reduse de TVA de 9% pentru băuturile nealcoolice care conțin adaos de zahăr sau alți îndulcitori sau aromatizate (intră pe cota standard de 19%). O altă măsură în domeniu este cea referitoare la aplicarea cotei reduse de TVA de 5% la achiziția de locuințe – la începutul acestui an a fost majorată valoarea maximă pentru care se poate aplica această cotă, de la 450.000 de lei la 700.000 de lei, iar acum autoritățile propun reducerea plafonului la 600.000 de lei.
În cazul taxelor locale, printre altele, proiectul propune eliminarea sintagmei „clădire cu destinație mixtă”, pentru simplificarea modului de calcul al impozitului pe clădiri. Totodată, valoarea impozabilă a clădirilor rezidențiale se va calcula pe baza valorilor cuprinse în studiile de piață realizate de Uniunea Națională a Notarilor Publici din România, publicate anual pe pagina de internet a organizației. Nu în ultimul rând, vor fi majorate limitele minime ale cotelor de impozitare atât pentru clădirile rezidențiale, cât și pentru cele nerezidențiale.
Acestea sunt, în linii mari, măsurile propuse de autorități, al căror impact bugetar este estimat la 2,2 miliarde de lei venituri suplimentare la buget în 2022 și la 13,4 miliarde de lei în 2023. Situația fiscal bugetară actuală indică, în mod evident, necesitatea majorării veniturilor la bugetul de stat, însă, având în vedere provocările cu care se confruntă contribuabilii activi în România în această perioadă, este recomandat ca atenția autorităților să se concentreze, pe viitor, în principal pe măsuri de creștere a colectării veniturilor la bugetul de stat, prin reducerea evaziunii fiscale, astfel încât să ofere contribuabililor corecți un mediu predictibil și concurențial. Anul acesta au fost făcuți, deja, pași importanți în acest scop, în direcția digitalizării administrației fiscale, prin introducerea SAF-T (sistemul electronic de raportare fiscală), RO e-Factura sau RO e-Transport, iar demersurile de acest gen trebuie să continue.
***
Vlad Boeriu este Partener Coordonator Servici Fiscale și Juridice, Deloitte România
***
Urmărește-ne pe Google News
