Investițiile străine directe în 24 de ani de economie de piață : Structura și investitorii. Și trendul

Investițiile străine directe (ISD) în România au depășit la finele lunii iulie 2013 pragul de 60 miliarde euro, bilanțul a aproape 24 de ani de trecere la economia de piață. Cercetarea statistică realizată de BNR și INS a consemnat un sold de 59.126 milioane euro la finele anului 2012, sumă la care s-au adăugat alte 946 milioane euro în primele șapte luni ale anului în curs.

Analiza efectuată de cele două instituții pe baza datelor definitive aferente anului trecut a arătat că aproximativ două treimi din soldul ISD consemnat la 31 decembrie 2012 au reprezentat participații la capital, inclusiv profitul reinvestit, în timp ce treimea rămasă s-a constituit din creditele nete primite de la investitorii străini.

Trebuie remarcat faptul că, anul trecut, pe fondul tendinței de diminuare a sumelor intrate în țară, fluxul de ISD și-a modificat structura invers decât apare la sold. Aproape două treimi din bani au reprezentat creditul net primit de la investitorii străini și doar ceva mai mult de o treime au figurat drept participații la capital.

Semnificațiile acestei inversiuni în structură, cauzată de reducerea mult mai pronunțată a investițiilor în noi firme și dezvoltarea celor existente decât a sumelor care se constituie în linii de finanțare a activității deja aflate în curs de derulare sunt o stabilitate mai mică a implicării în economia românească și o reticență în ceea ce privește perspectivele de dezvoltare economico-socială a pieței românești.

Investițiile străine s-au îndreptat cu precădere spre industrie (46,5%), în cadrul căreia pe primele locuri s-au situat sectorul de energie electrică, gaze și apă (9,7%), petrochimia (6,7%), industria extractivă (5,5%), mijloace de transport (5,4%) și metalurgie (4,9%). Pe locul al doilea figurează sectorul de intermedieri financiare – bănci, asigurări, fonduri de investiții etc. – (18,5%) iar pe locul al treilea sectorul comerțului en-gros și cu amănuntul (11,4%). Construcțiile (9,2%) și tehnologia informației (4,8%) competează topul 5 al investițiilor străine.

De remarcat importanța ISD pentru integrarea tot mai puternică în circuitele economiei mondiale și dezvoltarea activității de comerț exterior. Astfel, întreprinderile care au funcționat cu ISD au dat 70,3% din volumul exporturilor, cu sublinierea că 60,6% au revenit pe partea de industrie ( 58,1% industrie prelucrătoare, ceea ce reflectă îmbunătățirea structurii exporturile pe segmentul de valoare adăugată medie și mare).

Pe partea de importuri, întreprinderile finanțate prin investiții străine au totalizat 62,6% din total, din care numai 43% pe partea de industrie. Contrar aparențelor, sectorul comercial a reprezentat doar 17,7% din totalul importurilor României. Ecartul negativ dintre această pondere și cea de 8,1% înregistrată de comerț pe partea de exporturi a fost acoperit de ecartul pozitiv pe partea de industrie.

Dacă la nivel național investițiile străine au avut o influență pozitivă în volum și structură pentru economia națională, în profil ele au avut un efect de accentuare a dezechilibrelor de dezvoltare între regiunile țării. Peste 60% din ISD s-au făcut în regiunea București-Ilfov, în intervalul 7% – 8% s-au plasat regiunile Centru, Vest și Sud-Muntenia iar la circa cinci procente apar regiunile Sud-Est și Nord-Vest.

Cele mai sărace regiuni din România sunt cele care au beneficiat în cea mai mică măsură de fondurile atrase din exterior, respectiv Sud-Vest Oltenia (3,5%) și Nord-Est (3% din totalul ISD). Desigur, se poate argumenta că statistica a fost făcută după sediul social al întreprinderilor, care nu corespunde întocmai cu locul de desfășurare al activității economice, dar discrepanțele rămân sugestive.

De altfel, aceeași remarcă poate fi făcută și în privința țărilor de origine ale ISD. Primele două sunt Olanda (22,4% din total ISD) și Austria (18,5%), care sunt în parte țări de tranzit pentru capitaluri cu originea în altă parte, pe lângă interesele certe ale propriilor capitaluri în România. Abia apoi apar în clasamentul ISD marile economii europene Germania (11%), Franța (8,9%) și Italia (5%).

Cea mai mare economie a lumii, SUA, apare de-abia pe locul nouă, cu ceva mai mult de trei procente din total, iar Marea Britanie figurează tocmai pe locul 14, încadrată de fostele noastre colege de bloc estic, Cehia ( puternic implicată în sectorul energetic) și Ungaria (cu investiții situate în Ardeal). Cipru și Luxemburg sunt, mai degrabă, locuri în care se localizează sediile sociale ale unor firme în căutare de condiții fiscale mai favorabile.