Majorarea salariului minim din sectorul bugetar la 1.000 lei, anunțată joi de premierul Victor Ponta și prevăzută pentru anul 2014, ar duce la creșterea salariului minim net ( popular spus ”bani în mână” ) la 741 lei. Aproape exact suma considerată deductibilă pentru contribuțiile de sănătate la pensionari, dar nedeductibilă pentru salariați.
Totodată, stabilirea plafonului salarial bugetar la 7.000 lei, ar conduce la un salariu maxim net ( tot ”bani în mână”) de 4.910 lei. Ceea ce implică faptul că raportul real între cel mai mare și cel mai mic salariu din sectorul bugetar ar urma să fie de 6,63 la 1 și nu de 7 la 1. Motivul este deducerea personală de 250 lei, valabilă integral până la 1.000 lei venit impozabil ( 1.198 lei brut) și inexistentă la cel de 7.000 lei brut.
Aceste calcule corespund situației de referință, în care salariatul nu mai are alte persoane în întreținere. Altminteri, fiecare dintre acestea conferă dreptul în prezent la un supliment la deducere de 100 lei pe persoană ( efect de numai 16 lei în plus buzunar ). Supliment redus progresiv spre zero la un venit impozabil de 3.000 lei (3.593 lei brut).
Toate aceste precizări, deși de ordin tehnic, sunt absolut necesare pentru a nu lăsa loc la nici un fel de confuzii posibil de produs la o percepție superficială a sumelor anunțate. Și pentru a ști exact la ce să ne așteptăm în cazul aplicării acestui proiect de modificare a salarizării în sectorul bugetar.
Exprimat în euro, salariul minim net ar urma să fie de 168 euro (aprozimativ 1 euro pe oră lucrată) iar cel maxim net de 1.116 euro ( aproximativ 6,5 euro pe ora lucrată). Mai bine în partea de jos a grilei dar destul de scăzut pentru răspunderea și pentru riscurile asumate de o slujbă asumată și bine făcută în sectorul de stat, ce poate fi asimilat cu o firmă ce are 20 milioane de acționari ( vreo 5 milioane plătitori , dar asta este altă problemă).
Dincolo de principiu, va fi de așteptat și introducerea în salarizare a unor venituri pe criterii de performanță, care vor schimba substanțial poza inițială de echitate socială. Reamintim că și înainte de 1989 se vehicula un raport de 5,5 la 1, doar că acesta funcționa efectiv pentru toate veniturile. Suplimentele fiind limitate la trei retribuții lunare, de unde rezulta un raport maxim de 6,875 la 1 – interesantă coincidență, nu ?
Dincolo de ce va da statul în plus, ar mai fi și ce va colecta suplimentar pe calea impozitării veniturilor minime astfel majorate. Concret, față de 132 lei contribuții de asigurări sociale, sănătate și șomaj, plus 67 lei impozit pe venit, sume ce corecpund noului salariu minim din prezent, de 800 lei, în 2014 ar urma să se achite 165 lei contribuții de asigurări sociale, sănătate și șomaj plus 94 lei impozit pe venit.
Pe scurt, statul ar da în plus bani pentru cei cu salariile cele mai mici în sistem dar ar și colecta de la fiecare 60 de lei în plus sub formă de taxe și impozite. Asta fără a mai socoti ieșirea unora din zona în care se acordă diverse ajutoare sociale, prin trecerea peste pragul de venit pe membru de familie. Impact care ar degreva ( pe bună dreptate) bugetul de stat dar ar nemuțumi pe cei afectați, care vor percepe nu majorarea salarială ci modificarea netă ( plusul de bani minus subvenția anulată).
Dacă în prezent salariul minim net este de 601 lei iar majorarea ar trebui să-l urce la 741 lei, atunci cei care vor pierde din ajutoare mai puțin de 140 lei vor avea de câștigat per total iar cei care nu vor mai avea dreptul la ajutoare în sumă mai mare de 140 lei vor avea de pierdut. Pentru ei, majorarea salarială s-ar putea traduce într-n dezavantaj și, de aceea, un studiu de impact și/sau o corelare a grilei de acordare de alte beneficii sociale ar fi obligatorie.
Urmărește-ne pe Google News
