Negociatorii Parlamentului European și a Consiliului au ajuns, la sfârșitul lunii martie, la un acord provizoriu în privința Mecanismului pentru Interconectarea Europei – Connecting Europe Facility, care va finanța proiecte-cheie de transport, energie și digital. Connecting Europe Facility are pentru perioada 2021-2027 un buget total de 33,71 miliarde de euro.
Din alocările care urmează să fie repartizate României, guvernul și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene ar putea să susțină o parte din proiectele de infrastructură propuse în PNRR care nu pot fi realizate decît parțial din cauza complexității acestora, a deficitului de pregătire și, evident, a termenelor impuse pentru finalizarea proiectelor finanțate de Mecanismul de Redresare și Reziliență.
Proiectele pe care ar putea să le impună România
Având în față oportunitatea unică a fondurilor pentru redresare, România are în PNRR cea mai mare alocare dintre toate statele membre acordată dezvoltării rețelei de infrastructură de transport. Este adevărat că și nevoile în acest domeniu sunt poate unice în Europa, dar între proiectele propuse sunt și unele care ar putea fi finanțate fie din alocările bugetului multianual, fie din facilitatea Connecting Europe.
(Citiți și: ”Document / Proiectele concrete din noua variantă oficială a PNRR ce urmează să fie aprobată de guvern”)
Poate fi vorba, de exemplu, măcar de una dintre cele două autostrăzi promise Moldovei și care în varianta actuală a PNRR sunt prinse cu descrierile: ”A7 – anumite secțiuni; A8 – anumite secțiuni”.
Ar mai putea fi vorba de alte două proiecte majore de îmbunătățire a căilor de navigație – Dunăre și Prut, proiecte care ar interesa în egală măsură Bulgaria, respectiv Republica Moldova.
Deși există un acord de principiu cu Polonia, sprijinit intens și de Statele Unite, din planurile anunțate oficial până acum lipsește și proiectul autostrăzii și căii ferate care să lege porturile Constanța, de la Marea Neagră, și Gdansk, de la Marea Baltică. Proiect anunțat în octombrie 2020 de fostul ministru al Economiei Virgil Popescu și care ar beneficia cu siguranță de sprijinul Comisiei Europene dar și al NATO.
(Citiți și: ”De la Marea Neagră la Baltica / Autostrada și calea ferată Constanța-Gdansk Polonia: Proiect strategic major anunțat de SUA”)
Tot prin Connecting Europe ar putea fi finanțate și proiectele de adaptare a infrastructurii de transport gaze la hidrogen, care în acest moment în România nu au în spate documentații și proiecte.
Pentru noua Facilitate Connecting Europe încă nu au fost lansate apeluri de proiecte.
Ce au făcut alții – exemplul baltic
Estonia, Letonia și Lituania au luptat luni la rând ca să își securizeze finanțarea unui proiect comun de infrastructură feroviară – Rail Baltica. Insistența acestor state a fost atât de accentuată încât acestea au fost la un pas să blocheze pachetul de recuperare economică al Comisiei Europene dacă nu era garantată finanțarea acestui proiect comun.
(Citiți și: ”Statele Baltice amenință să blocheze Fondul de relansare pentru a-și impune proiectul Rail Baltica”)
În final, UE a aprobat o alocare distinctă de 1,4 miliarde euro pentru Rail Baltica în cadrul Facilității Connecting Europe.
Decizia Comisiei a provocat indignare în rândul europarlamentarilor, care au afirmat la acel moment că facilitatea este creată pentru toate statele membre, nu pentru a favoriza țările Baltice.
Ce a finanțat România în exercițiul precedent
Pentru perioada anterioară, 2014 – 2020, pachetul financiar aferent Connecting Europe Facility pentru toate statele membre a fost de 33,2 miliarde euro.
Pe componenta Energie, proiectele propuse spre finanțare au avut 2 beneficiari:
- Transgaz – 2 proiecte în valoare totală de 449 milioane euro
- Transelectrica – 1 proiect în valoare de 63 milioane euro
Pe componenta Digitalizare, au fost 15 proiecte propuse spre finanțare, cu beneficiari atât instituții (CNAS, CERT.RO) cât și companii private, ONG-uri sau Universități. În general, valoarea medie a proiectelor a fost în jur de 500.000 euro.
Pe componenta Transporturi, României i-au fost repartizate 1,23 miliarde euro. Au fost finanțate 27 de proiecte, domeniile vizate fiind: reabilitarea infrastructurii de cale ferată, îmbunătățirea condițiilor de navigație pe Dunăre și în porturile maritime, sisteme de transport sigure, noi tehnologii și inovații.
Alte proiecte sunt încă în evaluare, cu șanse de aprobare doar pentru proiecte relativ mici ca urmare a faptului că deja s-a intrat bine în perioada în care mai pot fi decontate plăți pe exercițiul financiar multianual anterior.
Ce speră Comisia Europeană să obțină în următorii 7 ani
Connecting Europe Facility are un buget total de 33,71 miliarde de euro (în creștere față de suma propusă inițial de către Comisia Europeană, de 28,39 miliarde euro), banii urmând să fie alocați astfel:
- transporturi: 25.81 miliarde (inclusiv 11.29 miliarde pentru beneficiarele Fondului de Coeziune)
- energie: 5.84 miliarde
- digital: 2.06 miliarde
Având de departe cea mai generoasă finanțare, componenta de transporturi va promova ideea de a trece de la o adunătură de rețele naționale, la una cu adevărat interconectată – susținând dezvoltarea și modernizarea căilor ferate, șoselelor, căilor fluviale și a infrastructurii maritime, precum și promovarea mobilității sigure.
Proiectele finanțate prioritar vor fi cele trans-europene de transport (TEN-T), cu focus pe legăturile lipsă ale acestora și pe proiectele transfrontaliere.
În sectorul energiei, programul vrea să contribuie la integrarea pieței europene a energiei prin îmbunătățirea interoperabilității rețelelor, facilitarea decarboinizării și securizarea surselor de energie. Vor fi finanțate și proiecte de energie regenerabilă.
În sectorul digital sunt susținute în primul rând proiecte legate de siguranța rețelelor de capacitate înaltă, a sistemelor 5G, precum și digitalizarea transporturilor și a rețelelor energetice. Proiectele eligibile vor trebui să contribuie la piața unică digitală și la țintele de conectivitate ale UE. Proiectele care generează acoperire zonală, inclusiv pentru gospodării, vor avea prioritate.
