Mult visatul canal de irigații Siret – Bărăgan, care ar trebui să aducă apă pentru mai mult de jumătate de milion de hectare din Câmpia Română, nu are un studiu de fezabilitate util nici după zeci de ani de când a fost lansată ideea magistralei de 198 de kilometri și după mai multe legi, ordonanțe și hotărâri de guvern.
Doar primii din cei 198 de km. prognozați, doar 5,7 kilometri sunt operabili, iar pentru rest există doar o „notă conceptuală”, privind „reabilitarea” a 14,57 kilometri, care spune că doar acest segment ar costa 259 milioane de lei cu TVA, potrivit unui răspuns dat de Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF) la solicitările cursdeguvernare.ro.
Ar mai fi anumite „studii tehnico-economice”, cel puțin unul vechi din 1986, când s-a decis oficial începerea lucrărilor, dar nu și documente pe baza cărora să se poată aloca finanțări în zilele noastre.
Astfel că estimarea costului total, de 5 – 6 miliarde de euro, vehiculată inclusiv de miniștri ai Agriculturii – este mai degrabă expresia unei legende decât a realității, pe care unul dintre experții apropiați proiectului a definit-o astfel: „Nu sunt bani. Și dacă ai bani puțini – te gândești unde să-i bagi mai întâi”.
Speranța sau iluzia banilor europeni
Ca urmare, Guvernul a prevăzut ca sistemelor de irigații să li se rezerve investiții de peste 3 de miliarde de euro din cele 30 ale „Planului Național de Redresare și Reziliență” (PNRR), care urmează să fie finanțate de Uniunea Europeană, dacă planurile românești vor convinge Comisia.
3,755 miliarde de euro este suma alocată pentru totalul investițiilor „în sistemele de irigații / umectare și pentru combaterea riscului de deșertificare/secetă”, bani care sunt ceruți Comisiei Europene pentru 324 de amenajări de irigații necesare pe o suprafață de peste 2,9 milioane de hectare.
Și, ca să convingă Comisia Europeană, autorii PNRR argumentează: „Planul național pentru reabilitarea și reforma irigațiilor se numără printre planurile-cheie relevante pentru abordarea implicațiilor schimbărilor climatice în sectoarele legate de apă”.
În structura componentei de investiții a PNRR, irigațiile sunt incluse la Pilonul „Tranziție verse și schimbări climatice”, Domeniul I.2. „Schimbări climatice”.
Despăgubirile pentru secetă sunt de 5 ori mai mari decât investițiile efective în irigații
Dintre sutele de amenajări de irigații care așteaptă finanțarea europeană, canalul Siret-Bărăgan nici nu este prevăzut ca atare în PNRR, decât în hărțile preluate de la ANIF.
O idee despre suma care i-ar putea fi destinată proiectului este dată de un document anterior, emis de guvern în iulie 2020, care prevedea doar 83 de milioane de euro pentru primii 50 de kilometri din cei 190 rămași de construit.
În realitate, pentru ca magistrala Siret-Bărăgan să fie funcțională numai în această etapă 1 de realizare, ar fi nevoie de alte peste 510 milioane de euro investite în 4 sisteme de irigații locale și în reabilitarea și racordarea altora 5 deja existente, potrivit unui studiu al Aquaproiect.
Mai departe de atât au ajuns doar estimările.
În același timp, despăgubirile pentru secetă sunt de 5 ori mai mari decât bugetul investițiilor în irigații.
(Citiți și: „Așa e Agricultura României: Despăgubirile pentru secetă pe un an, de 5 ori mai mari decât investițiile în sistemul de irigații”)
Bugetul de despăgubiri al Statului pentru culturile afectate de seceta severă din 2020, de 1,08 miliarde de lei, este de aproape 5 ori mai mare decât bugetul alocat pentru dezvoltarea sistemului de irigații (232 de milioane de lei) în același an. Și este mai mare decât toate investițiile făcute în infrastructura principală din ultimii patru ani, care trebuia să ajungă în decembrie 2020 la aproape două milioane de hectare irigate.
De la o strategie de finanțare, la mărunțișul alocat pentru ogoare
„În diferite faze de proiectare sau execuție” se află 49 de proiecte de irigații ce vizează Dunărea și care se derulează prin Programul Național de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigații din România, potrivit datelor furnizate de ANIF, la solicitarea cursdeguvernare.ro.
Proiectele sunt pe cât de ambițioase pe atât de costisitoare: peste 1,17 miliarde de lei este valoarea celor 25 de obiective de investiții aflate „în diferite faze de execuție” aferente județelor Tulcea, Brăila, Ialomița, Călărași, Teleorman, Olt și Dolj.
În diferite faze de proiectare sunt 24 de proiecte de irigații în valoare de peste 1,6 miliarde de lei aferente județelor Tulcea, Galați, Brăila, Constanța, Călărași, Giurgiu, Teleorman, Mehedinți.
Ritmul de finalizare nu lasă loc de mari speranțe:
în 2018 s-au finalizat două obiective de 26 de milioane de lei în total în județele Brăila și Călărași. În 2020 s-au finalizat patru obiective de 32,6 milioane de lei în total în județele Brăila, Călărași și Teleorman, potrivit datelor ANIF.
Pentru județele în care se înregistrează cele mai severe fenomene de deșertificare (Olt și Dolj) valoarea estimată a contractelor de execuție este estimată la 156 milioane de lei. Pentru unul singur a fost raportat un grad de realizare de 95%.
Și în cazul finanțării proiectelor de irigații, fondurile europene au o importanță decisivă, în situația în care deficitul bugetar asumat este de 7% din PIB în 2021 – un nivel greu de finanțat la rândul său. Nu va fi suficientă, însă, simpla încadrare a sistemului românesc de irigații în sfera politicilor UE de combatere a schimbărilor climatice – adică o foaie în plus în PNRR.
Urmărește-ne pe Google News
