sâmbătă

3 decembrie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

9 septembrie, 2020

Statul va vira fermierilor despăgubiri de 1,08 miliarde de lei pentru culturile afectate de seceta severă din acest an. Totalul, record, va crește pe măsură ce noi suprafețe, cultivate în primăvară, sunt declarate calamitate.

Suma reprezintă de aproape 5 ori bugetul alocat anul acesta pentru dezvoltarea sistemului de irigații (232 de milioane de lei) și este mai mare decât toate investițiile făcute în infrastructura principală  în ultimii patru ani, printr-un program ce trebuia finalizat în decembrie 2020 cu aproape două milioane de ha irigate.

Întrucât anul trecut am avut câteva luni cu cele mai ridicate temperaturi de când se fac măsurători meteorologice, am avut cea mai călduroasă iarnă, urmată în 2020 de alte câteva luni record în ultimii circa 150 de ani, este de așteptat ca seceta pedologică să continue să afecteze puternic agricultura României. Adică an de an, în loc să investim în sistemul de irigații, vom plăti miliarde la despăgubiri de secetă.

Planul Național există: s-au cheltuit 10% din bani din care un sfert s-au dus pe paza instalațiilor


România are încă din 2016 un Program Naţional de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigaţii (PNI), adoptat prin HG și care prevedea investiții de 1,1 miliarde de euro pentru adaptarea agriculturii la schimbările climatice și reducerea efectelor acestora asupra producției agricole.

PIN conține trei etape cu finalizare în 2020, când urma să se ajungă la reabilitarea sistemelor de pe aproximativ două milioane de hectare.

În loc de 1,1 miliarde de euro, ministrul actual al Agriculturii, Adrian Oros declara la sfârșitul lunii aprilie că în cei trei ani de guvernare PSD, care se suprapun și primilor trei ani din PIN, au fost investite doar 529 de milioane de lei, iar alte 129 de milioane de lei pentru paza instalațiilor.

Anul acesta, ultimul de aplicare a PIN, conform HG 793/2016, de la buget s-au repartizat alte 232 de milioane de lei, ceea ce înseamnă, un total investit, în patru ani, de aproape 170 de milioane de euro, în loc de 1,1 miliarde euro.

Concret, situația celor trei etape ale PNI 


Etapa 1:

  • Prevede reabilitarea infrastructurii principale de irigații aferentă unui număr de 39 de amenajări aparținând domeniului public al statului în suprafață de 1,314 milioane ha.
  • Au fost finalizate doar 8 obiective de investiții, ceea ce înseamnă reabilitarea abducțiunii de irigații pentru 233.795 ha.
  • Restul de obiective se află în diferite faze de proiectare sau de execuție, conform informațiilor oferite de Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF).

Etapa 2:

  • Prevede 46 de amenajări viabile, în suprafață de 680.527 ha.
  • Niciun obiectiv finalizat.
  • Pentru aceste investiții s-au semnat contracte în valoare de 316,744 milioane de lei.

Etapa 3:

  • Reabilitarea a 4 amenajări viabile de irigații, în suprafață de 9.569 de ha.

Într-un răspuns oferit cursdeguvernare.ro, Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare, estimează că, începând de la această dată (august 2020), sunt necesare următoarele investiții în irigații:

  • 1,250 de miliarde de euro în infrastructura principală
  • 2,600 de miliarde de euro în infrastructura secundară

Despăgubiri de 1,5 miliarde de lei, în trei ani din actualul deceniu

Guvernul a acordat prin ultima rectificare bugetară 850 de milioane de lei pentru plata compensarea pagubelor provocate de secetă. Restul sumei necesare va fi alocată la rectificarea din octombrie, au promis autoritățile.

În ultimul deceniu, România a mai decontat despăguri de secetă în doi ani, conform datelor furnizate cursdeguvernare.ro de către Ministerul Agriculturii:

  • în anul agricol 2011-2012, conform prevederilor din  HG nr.897/2012  în sumă de 178.931.317 lei ;
  • perioada aprilie – septembrie 2015, conform predederilor din OUG nr. 45/2015 în sumă de  295.563.784 lei.

Dacă am avea irigații, nu numai că statul nu ar cheltui cu acoperirea parțială a pierderilor generate de secetă, dar s-ar crește proftabilitatea investițiilor în agricultură, sector cu o contribuție de 4,1% la PIB.

Calculele privind valoarea producției agricole obținute pe terenuri cu amenajări de irigații reabilitate indicau, la nivelul anului 2016, un beneficiu net de aproximativ 19,580 milioane euro la 100.000 ha, comparativ cu ce se obține de pe terenuri fără infrastructură reabilitată.

Promisiuni proaspete, prin Planul de relansare economică – 3,4 miliarde de euro pentru infrastructura principală de irigații

Secretarul de stat în Ministerul Agriculturii Emil Dumitru (foto) a declarat pentru cursdeguvernare.ro că Executivul va schimba radical startegia – va apela la fonduri europene și pentru infrastructura principală de irigații.

Suma totală pentru programul amplu de combatere a efectelor schimbărilor climatice asupra agriculturii, pe noua abordare – de Gestionare a apei -, care va cuprinde și investiții pentru alte obiective restante și necesare, precum cele destinate perdelelor forestiere sau combaterii eroziunii solului și deșertificării, este de 6,5 miliarde de euro.

(Citiți și: „Cum arată, în țara Crivățului, Programul de prevenire a înzăpezirii șoselelor: 0,45% realizare, după ce a fost plimbat 15 ani prin 5 legi”)

Noul obiectiv: în următorul exercițiu financiar, România va reveni la suprafața irigată în 1989 – 3 mil. ha

Din acest total, 3,4 miliarde de euro vor fi direcționați exclusiv către rețeaua principală de irigare și vor duce la un total de trei milioane de hectare de culturi agricole cu acces la apă (infrastructură principală), adică exact suprafața irigată existentă înainte de 1989.

Investițiile vor fi făcute până în 2026, dar toate statele au obligația ca în 2021 și 2022 să contracteze 70% din sume, adică să pregătească studiile de fezabilitate și caietele de sarcini, pentru a se lansa procedura de achiziții pentru 4,8 miliarde de euro din pachetul de 6,5 miliarde.

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Portul Constanța are a doua cea mai mare creștere a cantității de mărfuri transferate în 2021, plus 26% față de anul pandemiei 2020, după cea a portului belgian

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: