Discuția a început: cum folosim cele 33 de miliarde pentru a ne racorda la proiectele UE. ”Economia viitorului post-COVID”

Șansa României de-a folosi ”cu cap” cele 33 de miliarde de auro alocate de la UE pentru relansarea economiei și pentru strategia post-Covid este să urmeze marile trenduri ale economiei mondiale și să se racordeze la proiectele de relansare a UE.
De la necesarul simplu al României și până la domeniile la care ne constrânge dezvoltarea și avansul tehnologic, speakerii conferinței de miercuri au configurat nu doar un plan de acțiune, ci și consecințele pe care ar trebui să le aibă investirea acestor bani în economie și societate. 

Miniștri și reprezentanți ai unor companii și industrii de top au vorbit cu lista pe masă. Mai jos – un rezumat al intervenției fiecăruia – iar mai sus, varianta integrală video a conferinței.
Important: în zilele următoare, cursdeguvernare.ro va publica în pagina de conferință prezentările și intervențiile personale ale tuturor speakerilor.

***

Premierul Ludovic Orban, ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș și Dragoș Preda, secretar de stat, Ministerul Transporturilor participă la VIDEO CONFERINȚA online organizată de CursDeGuvernare.ro: „Economia viitorului post-COVID: planurile României în strategia Europei”, miercuri, 15 iulie 2020 orele 15.00 – 17.00.

Dezbaterea online va fi transmisă  LIVE  pe CursDeGuvernare.ro și pagina de Facebook https://www.facebook.com/CursDeGuvernare.ro/

Principalele declarații ale invitaților:

Ludovic Orban, prim-ministrul României

Cu siguranță, încercăm să vedem direcțiile de evoluție de la nivel european, mondial și încercăm să facem pași înainte în aceste direcții.

Aproape toate serviciile și drepturile pe care le-am acordat, în perioada stării de urgență, le-am acordat online, de la certificatele de urgență, la șomajul tehnic, IMM Invest și o serie de alte activități.

Am aprobat o ordonanță de urgență care prevede că fiecare instituție publică are obligația de a comunica online cu cetățenii, cu persoanele juridice.

Am impus această obligație, dar este necesar un timp pentru ca administrația, instituțiile publice să-și dezvolte infrastructura, aplicațiile necesare pentru a putea furniza serviciile pe sistem online.

Unul dintre obiectivele pe care le avem în vedere este digitalizarea administrației. Când ne-am instalat la guvernare, avizele pe baza cărora poștașii plăteau pensiile se trimiteau cu trenul.

La Trezoreria statului, ca să accesezi servicii online trebuie să te duci la ghișeul de la etajul doi. Încă nu s-au desființat ștampilele deși acestea au fost eliminate prin lege. Pentru trezorerii și instituțiile publice continuă să fie necesare ștampilele.

Nu este un lucru foarte simplu să realizezi digitalizarea. E nevoie de investiții în infrastructură, de interoperabilitatea între bazele de date și este nevoie de o investiție masivă în dezvoltarea abilităților digitale pentru toți cei care lucrează în administrație.

Digitalizarea va trebuie să fie sprijinită în toate domeniile de activitate, de la educație, la sănătate, administrație financiară, interne și așa mai departe.

Aproape toate aplicațiile care sunt însă folosite astăzi în administrație, mentenanța lor este foarte greu de asigura. În toate domeniile de activitate avem nevoie de proceduri de achiziție care să vizeze noi aplicații pe o structură modernă.

Ne-am uitat cu mare atenție la resursele financiare care vor fi disponibilizate în urmtării ani de la UE. Este clar că trebuie să ne pregătim pentru a putea folosi acești bani în mod eficient.

România va beneficia de fonduri importante pentru cercetare, digitalizare, smart city etc. Va avea resurse financiare extrem de importante de la nivel european. Noi trebuie să pregătim proiecte. Trebuie să folosim fondurile cu chibzuință pentru a face pași importanți în direcția unei Europe moderne.

Încercăm să dezvoltăm și componenta de resurse umane. Sunt foarte multe programe, dar nu există analiză ex post.

Trebuie să răspundem vitezei crescute cu care apar noi meserii, noi moduri de a câștiga bani și de a dezvolta relații economice de altă natură. Încercăm să dezvoltăm mecanisme îmbunătățite care să susțină companiile pentru a asigura pregătirea continuă necesară a angajaților și a viitorilor angajați.

Închei această intervenție prin a spune că ne-am pregătit cu un program economic pe care l-am lansat și prin care încercăm să vedem răspunsurile la provocările momentului și la perspectivele de evoluție ale economiei.

Ne-am propus ca până la jumătatea lunii august să avem pregătite toate procedurile necesare implementării măsurilor.

Cheia de boltă a programului nostru sunt investițiile – pubice, private, în oameni, în diverse infrastructuri, de transport, medicală, de comunicații.

Încercăm să schimbăm paradigma de dezvoltare de la o creștere bazată pe cerere și instrumente guvernamentale de majorare a veniturilor la una care se bazează pe investiții, pe cercetare și pe implementarea inovației. Încercăm să modernizăm accelerat România.

Siegfried Mureșan, eurodeputat, vicepreședinte PPE, raportor al Parlamentului European pe Facilitatea de Reziliență și Redresare: Cred că va trebui să acceptăm condiționalități în alocarea fondurilor

În luniile următoare se vor lua decizii de impact asupra dezvoltării României- se va decide câte fonduri, în ce direcții, în ce condiții.

Vom avea bugetul tradițional al UE. Foarte important de precizat: În acest exercițiu, am plătit 18 mld euro la bugetul european și am primit 54. Fondurile ne-au ajutat, au ajutat dezvoltarea României.

Pentru noi, 2 categorii de chestiuni sunt importante: fondurile structurale și de coeziune au avut alocări de 25,2 mld, iar propunerea pentru următorul cadru financiar multianual este de 27,2 mld euro. Suntem în plin proces de negociere, nu știm exact cât, dar va fi în această zonă pentru următorii 7 ani. Apoi, fondurile pentru agricultură, foarte importante pentru România.

În plus față de asta, UE propune ca de la 1 ianuarie 2021 să devină operațional planul de redresare economică: Comisia a propus 750 mld în total, 500 mld fonduri nerambursabile, 250 mld. credite. Sigur, preferăm o componentă cât mai mare de granturi, dar și creditele sunt importante. Ar fi bani atrași de Comisie în condiții foarte bune, iar noi am lua acești bani în aceleași condiții, cu siguranță mai bune decât am putea să atargem noi, România.

Din 750 miliarde, aprox 30 sunt prevăzuți pentru România. Nu vom fi în concurență cu nimeni, ci noi, cu noi înșine. Este o alocare pe anvelope naționale. Sigur, și noi trebuie să avem proiecte bune…

Acum: sunt 4 țări dezvoltate- Austria, Olanda, Danemarca, Suedia- care plătesc mult la bugetul UE și care doresc: 1. Să reducă dimensiunea planului de relansare, 2 Cer o pondere de credite mai mare, 3. Fondurile să aibă condiții de accesare, 4 Doresc să influențeze domeniile în care merg banii.

Cred însă că vom reuși să apărăm ce a propus CE.

Condiționalități- aici cred că aceste țări vor fi foarte insistente și cred că va trebui să acceptăm unele condiții. Statul de drept, nu e nimic rău în asta… Legătura cu statul de drept trebuie însă să fie cuantificabilă, precisă, să nu existe loc pentru interpretări.

Domeniile. Aici, Parlamentul European va veni cu o listă ”pozitivă” de domenii în care să fie cheltuiți banii. De exemplu: digitalizare, competiție, investiții în cercetare și dezvolatre, mediu… Toate înseamnă modernizare, modernizarea UE, a României.

Parlamentul European mai dorește ca proiectele finanțate prin plan să aibă valoare adăugată europeană. Să fie tranfrontaliere, să interconecteze infrastructura.

Semestrul european, instrumentul prin care UE transmite fiecăruia ce reforme structurale ar trebui să facă. Va fi stabilită o legătură, ca alocarea banilor să încurajeze țările membre să implementeze Semestrul European.

Vizibilitatea proiectelor- insistăm ca oamenii să știe că proiectele sunt construite cu bani europeni. Avem nevoie și de campanii de promovare, de marketing, vrem ca oamenii să știe că UE ajută.

Am spus de listă, ne-am gândit în Parlamentul European să facem și o listă ”negativă”, ce proiecte să nu susținem. Mai bine nu, vreau să avem un singur punct pe această listă: să nu finanțăm achiziții din țări terțe de intreprinderi cu valoare startegică. Pe scurt, nu vreau ca banii UE să finanțeze achiziții din Rusia, China, sau alte țări de acest tip.

Cristin POPA, Director executiv al Direcției Monitorizare și Control din cadrul ANCOM

Piața de comunicații din România este o piață stabilă, cu un grad ridicat de maturizare și cu o concurență sănătoasă între operatori. În consecință, consumatorii beneficiază de prețuri mici și calitate foarte bună la serviciile de comunicații. Ceea ce pentru alte țări este un deziderat, pentru România este o banalitate.

Accesul la internet este considerat la nivel european unul dintre factorii importanți de creștere economică. Agenda digitală pentru Europa prevede obiectivul ca toată populația din UE să aibă acces la internet cu o viteză de peste 30Mb/sec, iar 50% peste 100Mb/sec.

Nu mai este o știre senzațională faptul că România ocupă locurile fruntașe în Europa și în lume la conexiunile de internet fix.

Trei sferturi dintre cele 3,5 milioane de conexiuni de internet fix au viteze foarte mari, de peste 100 Mb/secundă. Bucureștiul a fost desemnat cel mai bun oraș în care să lucrezi de acasă, principalul argument fiind viteza la internet.

Raportul DESI publicat de curând de UE arată că există totuși un decalaj mare în domeniul digitalizării între România și restul Europei. În ultimele luni, digitalizarea a fost cuvântul de ordine, indiferent de domeniu.

Implementarea tehnologiei 5G în România reprezintă o prioritate. Din punctul nostru de vedere poate constitui soluția adecvată pentru recuperarea decalajului digital față de UE.

Este o oportunitate pentru România și sper că o vom putea exploata la maximum.

Dezvoltarea 5G va volosi această infrastructură (rețeaua fixă de internet) și va fi mult mai simplu de implementat. Pe termen lung este acceptată ideea că rețelele 5G vor oferi o îndesire a celulelor de bază, ceea ce ne duce cu gândul la smart city, IoT.

Trebuie să ne uităm, noi în România avem un decalaj destul de mare pe zona de infrastructură de comunicații între rural și urban. Dezvoltarea tehnologiei 5G sperăm că va mai reduce din acest decalaj.

La nivel european, necesarul de investiții în 5G este de 56-58 de miliarde de euro, 145 de euro pe utilizator european, cu mult mai mult față de investițiile în tehnologiile precedente.

Noi la ANCOM ne propunem să alocăm suficient spectru pentru dezvoltarea noilor tehnologii. De asemenea e nevoie ca autorizarea infrastructurii de comunicații să fie simplificată. De multe ori autorizarea infrastructurii de comunicații constituie un blocaj pentru dezvoltarea infrastructurii.

Pentru dezvoltarea tehnologiei 5G sunt multe investiții de făcut, cu siguranță va fi nevoie ca și autorizarea să fie simplificată.

Pentru ca rețelele din România să fie la standardele dorite de noi și de operatori, avem nevoie de o cantitate mai mare de spectru.

În cadrul licitației se vor aloca benzi de frecvență de 700 de MHz, 800 de MHz, 1.500 de MHz (noi), 2.600 de MHz și 3.400-3.800 de MHz – cele din urmă vor fi principala dezvoltare a tehnologiei 5G.

Vreau să vă reamintesc că noi chiar dacă nu am făcut această licitație, suntem printre primele trei țări în care au fost lansate servicii comerciale 5G, în zece centre urbane inclusiv București, cinci orașe și patru zone rurale. Operatorii au folosit spectrul deja alocat pentru a face această dezvoltare. Spectrul pe care noi îl oferim este neutru tehnologic, poate fi utilizat pentru orice tehnologie doresc în funcție de nevoia comercială pe care o au în momentul respectiv.

Până la licitație mai avem de lucrat la Hotărârea de guvern prin care să se aprobe prețul de pornire și la toolbox-ul 5G adoptat de UE, care prevede o serie de elemente de securitate cibernetică.

Faptul că în această perioadă nu au picat rețelele arată că sunt dimensionate și proiectate corect. Dezvoltarea tehnologiei 5G se va baza pe aceste rețele, atât de fix cât și de mobil.

Memorandumul (dintre România și SUA pe tema infrastructurii 5G, n.r.) încă nu este transpus și este legat și de toolbox-ul european.

Trebuie să fim atenți ca orice implementare de tehnologie 5G să folosească echipamente conforme din punct de vedere tehnic. Dacă vin și alte restricții legale (interzicerea participării anumitor companii, cum ar fi Huawei, n.r.), acestea vor fi aplicate ca atare.

Licitația de spectru este acordată operatorilor de telefonie mobilă. Le acordă spectru și îl acordăm neutru tehnologic. Orice restricție din punct de vedere al echipamentelor folosite trebuie să vin prin lege. Se poate merge pe varianta securității tehnologice.

ANCOM a făcut măsurători în toată țara. Avem o hartă care ne arată nivelul de semnal în fiecare localitate din România. Această hartă e măsurată din punct de vedere al vocii, dar putem alege tehnologia și operatorul. Dacă selectăm doar 3G și 4G, avem în jur de 222 de localități în care niciun operator nu asigură aceste tehnologii. Ca număr de persoane este vorba despre circa 30.000.

Sesiune de întrebări.

Despre eventuale condiționalități de reformă economică. Nu știm cum vor evolua economiile, nu vreau condiționalități legate de deficit în aceste vremuri, în plină pandemie. Trăim vremuri volatile, nu știm cum va evolua economie. Dar, după ce trece pandemia, trebuie consolidate finanțe publice, Pactul de Stabilitate trebuie reinstaurat.

Când vin detaliile concrete pentru România? În toamna acestui an, mai degrabă în noiembrie.

Marcel Boloș, Ministrul fondurilor europene: România are nevoie și de investiții în infrastructură, se vede cu ochiul liber

Avem 2 obiective pe termen lung pe care urmărim în acest moment: intenționăm să creionăm ”România modernă” în negocierile cu Comisia Europeană pe exercițiul financiar următor. A doua direcție: elaborăm Planul Național de Recuperare și Reziliență, pe care România îl va negocia la Bruxelles.

Important de menționat: discutăm cu Comisia Europeană, care urmărește cei 2 piloni în dezvoltarea țării- cercetare și resurse umane, dar România are nevoie și de investiții în infrastructură, se vede cu ochiul liber, și trebuie să negociem asta.

Intenționăm ca în etapa întâi să finalizăm negocierile pe Politica de Coeziune, până la sfîrșitul anului. Sunt convins că vom reuși. Chiar dacă CFM abia se conturează în această etapă,  noi am vrea să fim de această dată între primii dare încheie acest proces de negociere.

În ceea ce privește măsurile adoptate deja: am conturat 3 pachete de măsuri. Primul a vizat sprijinul acordat sistemului public de sănătate, plus măsuri de suținere a șomajului tehnic- 800 milioane euro

Pachetul 2, pregătit pentru o primă lectură la ședința de guvern de mâine, Granturile pentru IMM.

Urmează 780 milioane euro, măsuri cuprinse în Planul de relansare economică a României. Un pachet diversificat, sprijin pentru încurajarea inițiativei de antreprenoriat în rândul studenților, antreprenoriat rural șidigitalizare IMM. Pentru cele 3 direcții propunem un buget de 2,5 miliarde euro. Se adaugă măsuri indirecte, de sprijin pentru industria alimentară.

Pâna la 1 august vom finaliza tot pachetul, toate actele normative, astfel încât să răspundem nevoilor oamenilor și economiei.

Sesiune întrebări:

Companii în dificultate, inclusiv start-upuri. Ce facem cu ele?

Am făcut un inventar al tuturor problemelor apărute și la IMM și la Start-up. Banii negociați cu Comisia Europeană nu sunt nelimitați. Am putut să asigurăm, asta propunem, buget 100 mil euro pentru IMM, microintreprinderi fără angajați. 350 milioane euro, cotă procentuală din cifra de afaceri 15% grant aferent cifrei de afaceri din 2019. Am încercat să oferim și sprijin 550 mil euro pentru relocarea companiilor.

Am pornit de la o diagnoză a mediului de afaceri și am decis să mergem către cei mai afectați. Vă pot asigura că mai avem în vedere, pentru start-upuri, mai ales cele care noi le-am finanțat, un instrument financiar de asigurare a sustenabilității acestora.

Există calendar de finanțări atașate Planului național de relansare?

Noi am negociat cu Comisia atât valoarea grantului cât și de modificarea Programelor Operaționale- există constrângeri. Da, în jurul datei de 15 august vom lansa apelul de proiecte. Avem în vedere majoritatea solicitărilor, toate propunerile care ni se adresează.

Planul CE a lansat un draft de regulament în care apare pentru prima dată problema planurilor naționale de Recuperare și Reziliență. Avem acum termene orientative, octombrie, pentru depunerea acestui plan. Noi am creionat liniile mari, domeniile de intervenție. Vom face public acest document, deocamdată suntem în plin proces de organizare a lansării dezbaterii publice. Noi vom avea 2 mari greutăți- discutăm de pregărtirea proiectelor, asta e partea grea, plus capacitatea de implementare. Se știe, am făcut mereu eforturi  să nu pierdem banii. Acum, acest efort trebuie dublat pentru că și banii se dublează. Va trebui să găsim cele mai bune modalități de implementare și absorbția fondurilor.

De ce o bancă solicită garanții?

Statul nu poate valida afacerea… Poate că e de discutat, dar cr5ed că banca trebuie să valideze sustenabilitatea afacerii…

Dragoș Preda, secretar de stat, Ministerul transporturilor, infrastructurii și comunicațiilor: Inclusiv fondurile agricole vor fi utilizate în digitalizare

Dacă vrem să adoptăm aceste noi tehnologii, așa cum cere și populația, care nu mai vrea să piardă timpul pe la cozi, avem nevoie de conectivitate. Lucrurile se întâmplă, dinamica este acerbă. Există conlucrare pe această dimensiune.

Lucrurile intră într-o dinamică mai sănătoasă. Comunicațiile sunt un sector transversal, iar finanțările se vor regăsi pe diverse paliere. Vom utiliza fondurile europene, chiar și fondurile agricole, pentru dezvoltarea de agri-huburi, de exemplu. Vom susține cercetarea și inovarea- investiții în rețele transeuropene și de dezvolatre a IMM. Vom apela inclusiv la Inițiativa Celor 3 Mări, România va veni cu un proiect pentru autostradă digitală.

În ceea ce privește infrastructura clasică, am semnat deja un proiect pentru CFR Infrstructură. La CFR Marfă s-a semnat deja împrumutul de salvare, pevăzut anterior crizei Coronavirus. Planul de restructurare este integrat și nu prevede vânzarea de active. CFR, ca și ceilalți operatori de marfă a fost afectat – 30%. Planul de restructurare nu a fost afectat, la acest moment s-au făcut toate demersurile pentru o înțelege privind modul de stingere a datoriilor.

TAROM – ținând cont de precedente și de elementele cuantificabile a apărut și necesitatea unui ajutor de stat 64,8 milioane euro pentru a compensa pierderile generate de pandemie. A fost acordat.

Sesiune întrebări:

Tablete pentru copii, ce fac unde nu există 4 G?

Închidem în curând proiectul RoNet. Am demarat un studiu să demarăm RoNet 2, pentru a acoperi zonele albe și gri. Proiectul trebuia închis în 2014…. Suntem în discuții cu Banca Mondială pentru un proiect nou, Connecting People, care să introducă noile tehnologii. Repet, insistăm pe crearea de autostrăzi digitale, lucrurile vor fi puse la punct până la toamnă. Domeniul telecomunicațiilor aduce plus-cvaloare, un singur operator aduce la buget sute de milioane.

Lazăr COMĂNESCU, responsabil pe politici și relații externe, CCIR

O primă chestiune pe care aș vrea să o spun, lumea s-a concetrat foarte mult pe New Generation EU, pe cele 750 de miliarde de euro, dar, reușita utilizării banilor se va putea constitui într-un prim pas spre utilizarea adecvată a fondurilor care vor reveni României în cadrul financiar multianual.

O analiză a planului prezentat de guvern nu poate să nu ducă la concluzia că în măsura în care obiectivele vor fi realizate, România va face cu adevărat un salt. În al doilea rând, este foarte important că avem de-a face cu o schimbare de paradigmă, cu plan bazat pe dezvoltare investment driven. Doar cu investiții putem să asigurăm inclusiv competitivitatea economică a României în raport cu economia exterioară.

Mă bucur să aud că în sfârșit totul de circumscrie ideii de implementare. Experiența de până acum arată că aici e loc de mult mult mult mai bine,.

Este clar că acest program de dezvoltare se bazează în mare măsură pe resursele venite de UE. Este extrem de importantă capacitatea noastră de a concepe proiecte de interes național, finanțate din fonduri europene, dar care să fie percepute și în interesul UE. E o chestiune esențială. Prin urmare, perspectiva ca noi să beneficiem la maximum de toate aceste resurse ține de capacitatea de a concepe proiecte în consonanță cu obiectivele europene din green deal, din zona digitalizării, din zona modernizării infrastructurii. Trebuie să fim capabili să venim cu proiecte mari, primordiale din perspectiva intereselor României, dar cu impact cu adevărat european.

În planul Guvernului se spune că vor fi urmărite sectoarele economice cu valoare adăugată și cu potențial de export. Eu aș adăuga un alt sector, care până acum a evoluat nu neaparat de maniera cea mai bună, dar care are potențial – agricultura.

Nu e vorba de producția primară, ci de capacitatea noastră de procesare. Cred că optica trebuie schimbată. Încă lumea e preocupată de cum să exporte cât mai multe materii prime.

Una dintre premisele esențiale, de maximă importanță strategică în agricultură, la aderarea României la UE, era cadastrul. Suntem la al 14-lea an de aderare și încă nu avem un cadastru.

Este firesc ca aparținând pieței unice, schimburile noastre economice să se deruleze preponderent cu UE, 70 plus la sută. Dar e nevoie de un efort mai puternic de revenire a României pe piețele extracomunitare, prin încurajarea firmelor în dezvoltarea de operațiuni pe aceste piețe.

E nevoie de o învigorare și poate schimbarea de anumite optimi a rolului Eximbank. Toate companiile îmi vorbesc despre nevoia ca Eximbank să se manifeste mai solid în sprijinul businessului românesc.

Dacă vorbim de piața extracomunitară, doar 15% din comerțul nostru exterior se derulează în afara spațiului european, alte 15% sunt tot în Europa, în afara UE.

Se vorbește foarte mult despre dezechilibrul balanței comerciale. Aș îndemna la un plus de judecată în sensul că e foarte bine să avem schimburi echilibrate, dar nici nu trebuie să dramatizăm dacă există deficit în balanța comercială care este generat de importuri de investiții.

E foarte important să aducem cât mai multe relocări, dar eu cred că relocările acelea ar trebui să fie unele care duc spre creșterea capacității de competitivitate sporită a economiei.

Dacă vrem să fim competitivi trebuie să avem o imagine reală a potențialului economic, sectorial, regional, local. La Camera de Comerț am inițiat un proces în acest sens. Sperăm ca harta să fie utilă decidenților.

În România avem o agenție de cooperare internațională pentru dezvoltare. Cadrul legal a fost îmbunătățit acum patru ani. E important să fie folosită ca un instrument de promovare a interesului României în spațiile din afara celui comunitar. Gerrmania are o astfel de agenție care folosește inclusiv fonduri europene.

Unii consideră că nu e nevoie să grăbim aderarea la zona euro deoarece putem folosi cursul de schimb ca instrument de competitivitate. Nu sunt de acord. Cu cât mai repede în euro cu atât mai multă competitivitate sporită în cazul României.

E nevoie de regândirea eșafodajului intern cu responsabilitate în materie de comerț.

Răzvan Atim, General Manager pentru Europa de Est, UiPath: E important să pornim digitalizarea la nivel de țară

Cum spunea și premierul Orban, sunt multe de schimbat. După ce punem la punct un plan, trebuie să începem, trebuie să acționam. Premierul a menționat câteva chestiuni în zona de sector public, Ne uităm la partea de infrastructură, avem aplicațiivechi, dar aici rezolvarea e simplă, putem aduce un layer de automatizare….

Covid ne-a împins în zona asta, nu avem de ales. E important să pornim digitalizarea la nivel de țară, știm unde, ce ar trebui început rapid. Sunt sigur că România poate face un salt în digitalizare, avem resurse suficiente pentru asta, inclusiv ca nivel local de inteligență.

Educația, evident, este esențială, iar contribuția sectorului privat se materializează… Și noi, UiPath facem asta, oferim o academie cu resurse și acces gratuit la învățare.

Revenind- există deja trendul de digitalizare, UE susține asta, componenta de digitalizare e critică în covid și va rămâne așa. Președintele CE, Ursula von der Leyen, a avut o afirmație pe care am reținut-o: vom automatiza lucrurile care sunt greoaie pentru oameni, iar asta ne va oferi timp. Asta susținem și noi, automatizăm procese de business.

Covid ne-a oferit oportunități noi, cu creșteri pe tranzacții, pe zona de cerere a clienților… Printr-o combinație tehnologică am reușit la OTP să facem munca din call-center mai ușoară. Am implementat un chat-bot în condițiile în care volumul apelurilor către bancă a crescut cu 125%, iar chat-botul a preluat mare parte din apeluri, a verificat dacă clienții sunt valizi pentru consolidarea ratelor și a direcționat clienții către procesul în sine. În urma automatizării, timpus s-a redus de la 10 minute la 20 de secunde.

În sectorul public am lucrat pro-bono la nivel european. În România, la ANPIS, am implementat în 2 săptămâni un proiect. Un robot a prelucrat 110.000 de cereri de acordare a sprijinului financiar. Omul putrea să facă verificările în 15 minute, robotul le-a făcut în 30 de secunde. Au fost 38 de județe care au folosit roboții să îi ajute.

În sectorul public, vorbim în general de creșterea vitezei de răspuns, lucru de care pot beneficia și funcționarii, dar și clienții.

Investițiile în UiPath vin pe un fond de creștere. O să ne focusăm în continuare pe cercetare, din punctul meu de vedere asta e esențial ca să rămânem pe trend de creștere.

Mihai Matei, președinte ANIS

E o veste foarte bună că au fost aprobați acești bani europeni. E important să avem grijă să-i cheltuim cu cap și folos.

Pornind de la cea a zis dl Popa, în indicele DESI stăm bine doar la conectivitate. La toate celelalte puncte suntem la sfârșitul clasamentelor și cel mai îngrijorător mi se pare educația. Cred că o bucată cât mai mare din acești bani ar trebui investită acolo.

Populația de liceu, avem 23% dintre copii care nu merg la școală, cauza în general este că nu își permit, vorbim de 300.000 de copii la fiecare patru ani. Irosim un potențial uriaș. Dintre ei, măcar 5% ar putea fi viitorii antreprenori. Vorbim de 15.000 de companii, de oameni care ar dezvolta în România.

Înainte de a avea internet și tablete mi-aș dori să avem băi în școli. În momentul în care aduci o masă caldă în școală, pentru mulți copii e o bucurie, copiii aceia vor veni la școală. Aș construi școli, toalete și cămine ca să ținem acești copii în școală. Tot întârziem să băgăm bani în zona asta. Cu fiecare an care trece pierdem încă o generație.

Nu cred că vouchere sau intervențiile directe în economie aduc succesul, ci investițiile în infrastructură.

La fel, și în zona de digitalizare sunt câteva lucruri care țin de infrastructură. Tocmai a fost votată legea cărților electronice de identitate. Avem nevoie de un sistem single sign on, un sistem de identificare, ceva similar cu Google sau Microsoft, unde te conectezi cu un user și ai acces la mai multe lucruri.

În zona de interoperabilitate, un lucru foarte simplu ar fi să adoptăm o politică publică astfel încât toate sistemele administrației să fie concepute de la bun început a fi interoperabile. Nu necesită nicio investiție.

E nevoie de deschiderea către tehnologiile cloud. Sectorul public este în urmă. Majoritatea instituțiilor merg pe sisteme bazate pe servere locale.

Există și sistem mari și aici intervine un al patrulea proiect necesar.

Există sisteme mari care trebuie săs tea pe servere locale și nu avem infrastructură de data center. Este vorba de exemplu de sistemul de justiție, de administrația financiară, instituții mari care nu au capacitatea de a-și găzdui serverul în condiții profesioniste. Un data center pe regiune ar putea fi folosit de aceste instituții.

De asemenea, o poștă electronică națională ar putea sprijini comunicarea dintre cetățean și instituțiile statului.

Dacă toate sistemele astea se vor implementa, de multe ori e o problemă de voință politică, vom asista la dezvoltarea unei piețe locale de software. Nu avem o astfel de piață. UiPath nu este rezultatul unor politici publice care să încurajeze antreprenoriatul.

Pe zona de cercetare și dezvoltare v-aș ruga să faceți un exercițiu scurt. Căutați ce fonduri sunt disponibile în SUA pentru cercetare. Veți vedea chestii extrem de practic, vrem să trimitem un om pe Marte. Faceți același exercițiu la noi și nu veți înțelege nimic din proiectele care se finanțează. Trebuie să ai focus, programele de cercetare să fie aliniate cu strategia de dezvoltare. Și în Europa cercetarea este o ciorbă foarte rece.

Da, avem capacitatea de a fi un jucător regional în domeniul IT. 75% din veniturile industriei de software sunt externe.

O strategie de externalizare a României nu există, un plan concret. Dacă vrem să externalizăm produsele românești ar trebui să avem o agenție care să promoveze asta. Sunt foarte subțiri măsurile din zona asta. Ar trebui să ne promovăm mai agresiv în exterior și să recrutăm mai agresiv din exterior.

Avem în aceste fonduri europene fonduri care încurajează studenții să dezvolte noi startupuri. Nu e o idee rea, dar care este obiectivul? Vrem să avem mai multe startupuri performante sau vrem să avem mai mulți studenți care dezvoltă startupuri? Studiile arată că vârsta nu influențează succesul startupurilor.

Adrian Borotea, vicepreședinte, RWEA: Să nu uităm să rezolvăm și problemele de la noi, de reglementare

Suntem într-un moment deosebit: există fonduri uriașe la nivel european, iar România se află în plăcuta situație de beneficiar. Întrebare: ce facem cu această oportunitate?

Noi reprezentăm mai mult de 2.000 de MW dintre cei 3.000 instalați în România. Guvernul a decis dublare în 10 ani a capacității instalate. Sigur, trebuie să ne gândim la centralele eoliene vechi, care ajung în curând la limita capacității de viață, dar și la noi tehnologii. Ne-am orientat către mai multe finanțări europene, chiar azi am discutat cu BIRD, cu Directoratul de la Bruxelles, cu guvernul, să vedem care sunt căile practice de accesare a finanțărilor. Suntem în discuții avansate pentru selectarea proiectelor și sperăm ca banii să înceapă să vină în România de la 1 ianuarie 2021.

Bruxelles-ul însă grăbește pasul, iar noi trebuie să facem la fel. Să nu uităm să rezolvăm și problemele de la noi, de reglementare….

Noi suntem optimiști, poate mai mult decât autoritățile, în ceea ce privește ținta pentru 2030. Credem că putem realiza mai mult decât și-a propus acum guvernul. Lucrăm cu ANRE, ne străduim, cred că este un moment propice pentru toți.

Strategie energetică – avem azi o strategie în dezbatere, din păcate fiecare guvern care a venit până acum tot a umblat la asta. Pe partea de regenerabile avem totuși un traseu, iar finanțarea asigurată de Vruxelles va facilita atingerea obiectivelor.

Am avut contacte cu asociația producătorilor de energie verde din Franța, am discutat cu Polonia, Estonia, să aplicăm în comun fonduri, cel puțin pe partea de energie eoliană. Proiecte există foarte multe, sunt sigur că le vom duce la buns sfârșit. Ideea de green-bonds cred că este foarte bună, din păcate nu a fost discutată în România… Cred că poate avea succes ca în Ungaria, Germania

Agendă eveniment – speakeri confirmați

Moderator: Andreea PAUL, Conf.Univ. ASE, președinte INACO

• Deschiderea conferinței: Ludovic ORBAN, prim ministru, Guvernul României
• Siegfried MUREȘAN, eurodeputat, vicepreședinte PPE, raportor al Parlamentului European pe Facilitatea de Resiliență și Redresare – instrumentul de 560 de miliarde de euro pentru modernizarea statelor membre ale Uniunii Europene
• Marcel BOLOȘ, Ministrul fondurilor europene
• Dragoș PREDA, secretar de stat, Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor
• Cristin POPA, Director executiv al Directiei Monitorizare si Control din cadrul ANCOM: Digitalizarea României în contextul noului plan de relansare a economiei și potențialul 5G ca direcție strategică
• Lazăr COMĂNESCU, responsabil pe politici și relații externe, CCIR, fost ambasador la Berlin și la UE, fost ministru de externe: Relația cu marile economii europene și internaționalizarea afacerilor românești
• Răzvan ATIM, General Manager pentru Europa de Est, UiPath: Rolul tehnologiei de automatizare software în stimularea creșterii economice
• Mihai MATEI, președinte, ANIS; membru Consiliul Director al Confederației Patronale CONCORDIA; CEO Essensys
• Adrian BOROTEA, vicepreședinte, RWEA: Green deal 

Parteneri: eMAG, UiPath
Parteneri media: Avocatnet.ro, BIZIDAY
Partener tehnologie: Edu Apps

SPEAKERII:

Ludovic ORBAN, prim ministru, Guvernul României

Este președintele PNL din 2017, partid din care face parte încă din anul 1992. 

Între funcțiile importante ocupate anterior se găsesc cele de ministru al Transporturilor, vicepreședinte al Camerei Deputaților, viceprimar general al Municipiului București. A mai fost președinte al Agenției Naționale a Funcționarilor Publici 

Ludovic Orban a absolvit Facultatea de Tehnologia Construcțiilor de Mașini (Universitatea Transilvania din Brașov) și studii postuniversitare la Facultatea de Științe Politice din cadrul SNSPA.

 

Marcel BOLOȘ, Ministrul fondurilor europene

A fost Directorul Agenție de Dezvoltare Regională Nord-Vest, iar anterior – secretar de stat la Ministerul Dezvoltării Regionale și Director General – Autoritatea de Management POST şi secretar de stat în Ministerul Transporturilor.

Este profesor universitar doctor (de la 1 octombrie 2015) la catedra de Finanţe contabilitate din Universitatea Oradea. A absolvit Facultatea de Ştiinţe Economice, Universitatea din Oradea în 1997, master în Managementul Instituţiilor Financiar- Bancare în 1999 şi studii doctorale la Universitatea de Vest, Timişoara – în 2005. 

 

Dragoș PREDA, secretar de stat, Ministerul transporturilor, infrastructurii și comunicațiilor

Are experiență de peste 12 ani în administrația publică centrală, a participat și a coordonat elaborarea a 5 strategii naționale și numeroase alte prevederi legislative. A participat la fundamentarea a numeroase studii naționale și internaționale privind viitorul tehnologiei, viitorul pieței muncii și al educației. Face parte și din consiliul de consilieri al Executive Blockchain Laboratory, inițiat de către ICI București.

 

 

Siegfried MUREȘAN, eurodeputat, vicepreședinte PPE

Este deputat în Parlamentul European din 2014 și vicepreședinte PPE din noiembrie 2019. Este și președintele Delegației Parlamentului European la Comitetul Parlamentar de Asociere UE – Moldova. Anterior, a fost purtător de cuvânt politic al PPE și consilier politic principal al PPE și consilier în cadrul Parlamentului Germaniei. A absolvit ASE București în 2004 și un masterat la Universitatea Humboldt din Berlin.

 

Cristin POPA, Director executiv al Directiei Monitorizare si Control, ANCOM

Deține această funcție în cadrul Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații din România – ANCOM – din 2008. Dl. Popa este inginer, absolvent al Facultății de Electronică și Telecomunicații, din cadrul Universității Politehnice din București și a absolvit un program de master în administrația publică la academia de studii economice din București.

 

 

Lazăr COMĂNESCU, responsabil pe politici și relații externe, CCIR

A fost ministru de externe între anii 2015 – 2017 și în 2008. A obținut gradul diplomatic de ambasador în 1998. A fost Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar, șeful Misiunii României pe lângă NATO și UE (1998-2001), șeful Misiunii României pe lângă Uniunea Europeană (2001-2007) și Reprezentant Permanent al României pe lângă Uniunea Europeană (2007-2008).  În anul 2000 a fost decorat cu Ordinul Național „Serviciul credincios” în grad de mare ofițer.

 

 

Răzvan ATIM, General Manager pentru Europa de Est, UiPath

În calitate de General Manager pentru Europa de Est, Răzvan are ca obiectiv creșterea pieței regionale, prin facilitarea accesului la platforma de hiper-automatizare a UiPath pentru întreprinderi și organizații de toate dimensiunile.

Răzvan s-a alăturat echipei în 2007, pe când compania avea doar zece angajați, fapt care îl face să fie considerat unul dintre veteranii UiPath. Motivat de lucrul strâns cu clienții, Răzvan a fost primul angajat în vânzări al UiPath, și a contribuit activ la creșterea companiei pană la stadiul de lider de piață.

Urmărind îndeaproape extinderea remarcabilă a companiei, este dornic să sprijine clienții UiPath în demersul de a-și atinge obiectivele de automatizare, promovând în mod activ cultura colaborativă și deschisă a companiei.

Pasionat de tehnologie și învățare, Răzvan profită de fiecare ocazie pentru a-și extinde cunoștințele prin explorarea celor mai recente aplicații ale AI, Machine Learning și alte tehnologii conexe.

 

Adrian BOROTEA, vicepreședinte, RWEA

Face parte din top managementul grupului CEZ în România, gestionând strategia de grup, relațiile cu Uniunea Europeană și sectorul energiei regenerabile din interiorul Grupului CEZ România. A absolvit un EMBA la Universitatea din Pittsburgh in Decembrie 2007 și are o experiență de peste 25 ani în Energie și Reglementări. Adrian Borotea a ocupat poziția de vicepreședinte al ANRE și al Asociației Reglementatorilor de Energie (ERRA).

 

Argument:

UE a anunțat vestitul pachet de 750 de miliarde de euro pentru relansarea economică post-COVID.
Ceea ce NU spune nimeni însă e că, dincolo de sumă și de termenul magic ”relansare”, programele din acest pachet nu vor mai fi de ”coeziune”:

Europa însă vrea să se salveze de rămânerea în urmă față de marile competitoare SUA și China, conștientizează că miza cea mare e să rămână în competiție și că ”planul de relansare” e, de fapt, un plan de investiții prin care să mai recupereze din rămânerea în urmă.

Digitalizare, robotizare, updatare a tehnologiilor, green deal, infrastructură compactă, energie și administrarea competitivă a resurselor – doar câteva din direcțiile obligatorii către care se vor duce trilioanele de relansare – dacă la banii UE mai adăugăm și aportul fiecărei națiuni:
Unde e România în ecuația la care acum se lucrează la Bruxelles?

Poate România înțelege că spaima europeană nu se referă la pietruirile de drumuri de la Țăndărei, ci la pierderea de competitivitate față de marile puteri economice și tehnologice?

Are România un plan de racordare la prioritățile transnaționale europene?

Are un plan de accesat banii pentru proiectele suprastatale și o ofertă de pus pe masă la negocierile pe aceste proiecte?

33 de miliarde: să deschidem discuția despre acești bani pe care-i putem lua pe toți sau din care nu putem absorbi niciun euro: să vedem ce vrea Europa să facă, astfel încât să ne putem și noi alinia la marile ei planuri de viitor.