Ori de câte ori se vorbește despre productivitatea muncii în România, discuțiile se aprind. Ritmul de creștere a productivității – confundat de obieci cu productivitatea însăși – este legat, aproape instantaneu de comentatori, atât de PIB/locuitor cât și de venituri.
Să lăsăm, așadar, ”cifrele” să vorbească, apoi să aducem în discuție semnificația lor și avertismentele pe care ni le transmit.
Vestea bună:
Față de anul aderării, România se plasează detașat în fruntea statelor membre UE provenite din fostul bloc socialist atât la creșterea productivității muncii cât și la cea a PIB/locuitor, potrivit datelor publicate de Eurostat.
Majorarea de +53% în cei 11 ani a productivității muncii a fost dublă față de plutonul format din Letonia, Bulgaria, Polonia și Lituania.
Un factor important a fost acela că, spre deosebire de vecinii bulgari și de țările baltice, care au ales să practice un curs fix în raport cu moneda unică, România s-a aliniat la practica Europei Centrale, unde Polonia, Cehia și Ungaria aveau regim de curs de schimb flotant (Slovacia a intrat în Zona Euro încă din 2009).
Vestea: productivitatea în România, comparativ cu celelalte state UE și cu media europeană
Înainte de observații și comparații, să privim mai întâi în tabelul de mai jos,
la Evoluția productivității muncii pe persoană și a PIB/locuitor la paritatea puterilor de cumpărare (% din media UE) în statele membre din fostul bloc socialist:
De remarcat faptul că jumătate din cele zece state analizate au un nivel al PIB/locuitor (ajustat pentru comparabilitate la paritatea puterilor de cumpărare) mai mare decât ar rezulta pe baza nivelului de productivitate a muncii pe persoană, cu o diferență maximă pentru Cehia. Care, de altfel, conduce în ambele clasamente prezentate.
Doar două state, Ungaria și Letonia se află foarte aproape cu cei doi indicatori care, intuitiv, ar trebui de principiu să fie corelați, în timp Slovacia, România și, mai ales, Polonia, se poziționează cu nivelul de trai sub ceea ce ar rezulta pe baza productivității muncii, cu polonezii și slovacii aflați în recuperare evidentă de la un decalaj mai mare decât noi (vezi creșterea PIB/locuitor între 2007 și 2018 semnificativ peste majorarea productivității muncii).
De unde și o rezervă (în curs de epuizare) pentru creșterea salariilor, vizibilă la noi în ponderea relativ redusă a compensării salariaților în PIB (cam 40% la o medie europeană de circa 50%, deși există și anumite complicații metodologice). Ideea este că, și dacă vom reuși să trecem în grupa țărilor celor care beneficiază de nivel de trai peste ce rezultă din productivitatea muncii, tot va trebui să acționăm pentru închiderea decalajului de productivitate față de Occidentul dezvoltat.
Vestea rea: Avertismentele se acumulează – exemplul Sloveniei și celelalte comparații
Pe măsură ce ne apropiem de pragul de 80% din media UE, lucrurile devin din ce în ce mai complicate, fapt deja observat în timp pentru Portugalia și, mai nou, în cazul Cehiei, Slovaciei și, mai ales, al Sloveniei, care se confruntă deja cu o scădere marginală a productivității simultan cu o stagnare pe nivelul de trai relativ la media UE.
De reținut, ritmul de -0,5% pentru Slovenia ar trebui să fie un semnal de avertizare pentru o țară, România, care a consemnat o evoluție pe datele la 9 luni din 2019 de -0,7%. Mai mult, evoluția Ungariei, care în 2007 avea un indice de productivitate de 67,3, similar cu al nostru, dar nu a mai înregistrat progresele așteptate, ar trebui să ne dea foarte serios de gândit.
”Capcana venitului mediu” – inamicul dezvoltării unei societăți
După ce a mai urcat până la 74,2 în anul 2011, a revenit la valoarea românească din prezent ( 67,7) în 2017 și de-abia în 2018 a inversat trendul descrescător derulat pe parcursul celor șase ani anteriori ( 69,3). Cu alte cuvinte, capcana venitului mediu ( adică să batem pasul pe loc pe timp nedefinit, mai pe românește) poate apărea la 80% din media UE, dar și sub 70%.
Asta dacă nu cumva aventurile bugetare pe bază de iluzii, comercializate abil câțiva ani la schimb cu voturi, te pot trimite pe înapoi pe tobogan. Vezi situația Greciei, care a coborât între 2007 și 2018, de la 97,8% la 80,2% față de media UE în materie de productivitate a muncii dar de la 93 la 68 ca nivel de trai exprimat în PIB/locuitor.
Reamintim că nu suntem singuri pe piața unică iar reperul la care ne raportăm, media UE, este o țintă în mișcare. Ceilalți nu stau pe loc să ne aștepte, ba dimpotrivă, pot profita de erorile pe care le facem.
Adică să-și dezvolte pe termen lung producția și productivitatea, inclusiv pe baza consumului nostru exagerat.
Urmărește-ne pe Google News
8 răspunsuri
Ca de obicei prezentati datele trunchiat. De ce nu prezentati si comparatia intre salariul mediu din Romania si celelate tari ? Pentru ca salariul mediu in Romania este cca 25-30% din media europeana.Este evident ca salariile in Romania nu au crescut in acelasi ritm cu productivitatea muncii. Este evident ca cresterea salariilor a fost decuplata de cresterea productivitatii muncii dar in sens invers. Productivitatea a crescut , salariile au stat pe loc. QED. In rest numai de bine.
de unde aveti, domnule, datele astea cu 20-30% din medie, ca noi nu le gasim nicaieri…
Salariul mediu net in UE in 2018 este de 1748 euro. In Romania in acelasi an salariul mediu net este de 522 euro. Nu se poate ca domnul Marin Pana care are o baza de date atat de bogata sa nu detina si aceste cifre.
In rest numai de bine.
haideti sa o luam asa:
nu exista salariu mediu in ue decat la nivel de curiozitate.
se lucreaza – si o sa vedeti de ce – nu cu salariul mediu, ci cu ‘puterea de cumparare a salariului mediu’. de exempli, puterea de cumparare a salariul mediu in romania a fost in septembrie 2019 de 63% fata de puterea de cumparare a salariului mediu din germania.
ca sa fiu mai precis:
in germania, de exemplu, impozitul pe un apartament cu 3 camere e cam de 7-8 ori mai mare decat in romania. sunt chiar acum la berlin intr-o garsoniera peru care chiria e de 3 ori mai mare decat pentru un apartament cu 3 camere in bucuresti.
impozitele la o masina sunt la fel – de 5-6 ori mai mari decat rca-ul nostru amarat.
sa va mai spun cat costa transportul nn comun? sau litrul de carburant – 1,7-1,8 euro litrul?
dupa ce le da la o parte pe toate astea cu locuitul, ajunsul la serviciu si impozitele, neamtul se uita ca si romanul la ce-o ramane in portofel. din momenutul ala incepe calcului ‘nivelului de trai’.
2 lucruri, inainte de-a va da 2 linkuri:
romania e tara cu cei mai multi proprietari la nivelul populatiei, fata de europa, ever: cu intre 85 si 90% din populatie. (nimeni nu vede ca asta e o forma de protectie sociala, desi proprietatea e impozitata peste tot in lume, numai in romania comunista nu.
si: povestile cu zane sunt tot fakenewsuri, in tara asta macinata de povesti si de fakenewsuri (fiica-mea, ca studenta, a platit aici cea mai redusa forma obligatorie de asigurare de sanatate: care e dubla fata de ce plateste un salariu mediu din romania).
si linurile:
https://cursdeguvernare.ro/eurostat-nivelul-de-trai-regiunea-bucuresti-ilfov-la-144-din-media-ue-mult-peste-madrid-berlin-sau-roma.html
https://cursdeguvernare.ro/puterea-de-cumparare-a-salariului-mediu-a-ajuns-la-637-fata-de-cea-din-germania.html
Nu imi spuneti noutati.Si sunt de acord cu cifrele prezentate , mai putin cu interpretarea exagerata a lor.Eu am facut observatia ca in analiza nu a fost prezenatta si situatia veniturilor , daca vreti valoarea nominala si la PPC .Si va contrazic putin. Exista notiunra de salariu mediu , precum si cea de salariu mediu orar. De exmplu in 2018 ( conform Eurostat ) valoarea medie este de 27,4euro/ pe ora in UE si numai de 6,9 euro/ pe ora in Romania.Analiza se ocupa de decuplarea cresterii salariale de cresterea productivitatii muncii si nu de nivelul de trai . Pentru comparatia nivelului de trai cel mai bun indicator este IAPC ( tot din Eurostat ).Si va rog sa acceptati si critici pentru ca nimeni nu este infailibil.
In rest numai de bine.
nu de critici e vorba aici – unde n-ar dezbate oamenii si s-ar contrazice cu buna credinta!…
ci de o intreaga nmitologie care merge de obicei mult dincolo de realitatea – da, cam trista – pe care cu luciditate si in cunostinta de cauza o avem de infruntat si reparat. iar realitatea arata ca salariul mediu in valoare absoluta e legat de tot felul de alte costuri care si ele sunt in valoare absoluta – costuri pe care romania nu le are.
apropo de asta – salariu/dezvoltare/preturi etc, romania c red ca a intrat deja in asa numita capcana a venituklui mediu – zona caldicica din care nimeni nu mai e disperat sa faca pasi inainte si sa mai urcfe o treapta.
in plus, mai e o discutie cu un alt prag pe care cred ca nu vom reusi sa-l evitam: momentul in care salariul minim se va apropia de 500 e, si pe care nu-l vom putea intampina cu industrii sau domenii economice cu valoare adaugata mare (uitati-va si la pnl – e limpede ca, pentru a se scoate, vor miza, cel putin in 2020, pe cresterea consumuklui produselor altora. aici, o recomandare – un studiu pe care nu-l veti gasi altundeva:
https://cursdeguvernare.ro/atentie-la-riscul-deceniului-urmator-economie-si-la-dilema-daca-e-bine-sa-l-evitam-sau-nu.html
Domnule Grosu lasand la o parte ”polemica cordiala ” va rog , ca specialisti in domeniul economic , atasati politicilor de dreapta , sa faceti cateva recomandari noului guvern ( care mi se pare complet debusolat )pentru a redresa echilibrele macroeconomice si a pune fundamentul unor politici economice mai performante .Avand in vedere si numele revistei dvs. ” Curs de guvernare ” sincer cred ca sunteti indreptatiti si datori sa faceti astfel de recomandari. O singura observatie , daca imi permiteti , : niciodata satulul nu a crezut flamandul !
P.S. De acord cu primejdia ( capcana ) venitului mediu , dar intai sa ajungem acolo si intre timp sa pregatim o dezvoltare sustenabila. Va multumesc.
Sunt curios cum sunt statisticile dupa aceasta epidemie globala