Studiu EY: Perspectivele demografice ale orașelor din România

Numărul locuitorilor de 65 de ani și peste din orașe a crescut cu 51% în ultimii 20 de ani, depășind 1 milion în 2018. În ceea ce privește evoluția ponderii tinerilor de la orașe în total segment de vârstă, aceasta a scăzut cu 4% anul trecut, comparativ cu 2000 – 29% din tineri locuiesc în marile orașe.

Observațiile de mai sus apar într-o analiză comparativă a orașelor din România din punct de vedere al vârstei populației, realizată cu scopul de identifica perspectivele de dezvoltare a orașelor din punct de vedere demografic.

(Citiți și: ”Analiză Daniel David / De ce fugim de-acasă. Explicații psihoculturale despre diaspora românească”)

Studiul pornește de la prezentarea parametrilor principali ai fenomenului de îmbătrânire a populației din România, inclusiv pe medii de rezidență:

• vârsta medie în România a crescut cu aproximativ patru ani în ultimele două decenii, ajungând la 41 ani în 2018
• ponderea persoanelor în vârstă a crescut în rândul populației urbane românești, una din șase persoane având peste 65 de ani în 2018.

Media de vârstă în orașe – mai mare decât în rural, în pofida percepției

Vârsta medie a populației din rural este mai mică decât cea înregistrată în urban (40,7 rural vs. 41,6 urban, în 2018).

Comparativ cu media națională, media de vârstă a locuitorilor din orașele românești cu peste 100.000 de locuitori este mai ridicată decât media națională – 42,3 de an, față de 41,2 ani.

Media de vârstă crește și mai mult în cazul orașelor mai mari, în pofida faptului că ele sunt și mari centre universitare, adică atrag mai mulți tineri decât se nasc efectiv în respectivele localități.

Orașele cu cea mai tânără populație

• Orașul cu cea mai tânără populație din România este Suceava, cu o vârstă medie de 39,5 ani și cu doar una din opt persoane cu vârsta de peste 65 ani.
• Urmează alte două orașe din zona Moldovei: Iași (39,7) și Botoșani (40,2) – 19,1% din locuitorii lor aveau în 2018 sub 18 ani, grație natalității. Iașiul a fost în 2017 orașul cu cea mai mare rată a natalității – 9,3 nașteri la o mie de locuitori.

Orașele cu cea mai îmbătrânită populație

• Municipiul Brăila are cea mai îmbătrânită populație, cu o vârstă medie de 44,1 ani.
• Urmează Brașov (43,6 de ani), urmat îndeaproape de Ploiești și Constanța (43,3 ani).
• Aceste orașe înregistrează cele mai mari valori în ceea ce privește numărul de persoane de peste 65 ani (Brăila, Constanța, Ploiești – 18%, Brașov – 17% din totalul populației).
• Orașele cu un număr mare de persoane care îndeplinesc vârsta de pensionare sunt cele turistice, fie că vorbim de zona montană (Brașov) sau litoral (Constanța). Valorile înregistrate de indicele de îmbătrânire a populației susțin concluziile de mai sus, municipiile Constanța și Brașov se situează pe primul loc în ceea ce privește numărul de persoane vârstnice înregistrate la 100 persoane tinere – 137 persoane, comparativ cu media națională de 110 persoane.
• Capitala se află în top 10 orașe cu vârsta cea mai ridicată din România, clasându-se pe locul 9,  cu 42,6 ani, la o diferență foarte mică de media națională (42,2). Deși cu o rată a natalității destul de ridicată – 9,7 nașteri la 1.000 de locuitori, capitala pierde în continuare capital uman și asta datorită emigrării, dar în cea mai mare măsură a sporului natural negativ, mai spune studiul comandat de EY.

Dinamica

• 92% dintre orașele mari (dintre cele analizate) au înregistrat în ultimii 18 ani scăderi ale populației.
• Cea mai mare scădere înregistrată este în municipiul Brăila, cu o pierdere a 13% din populație în perioada analizată.
• La polul opus avem trei orașe – Iași cu o creștere a populației de 13%, Suceava 3% și Cluj-Napoca 1% (ajutată de creșterea numărului de studenți, dar și locurile de muncă numeroase și bine plătite.

Concluzii

Adriana Tabac, Director Marketing și Comunicare, EY România, explică:

„La fel ca în alte țări, orașele din România se confruntă, pe lângă problemele demografice, cu provocări legate de dezvoltarea și durabilitatea infrastructurii, sănătatea populației, bunăstarea și facilitățile de locuire. Costurile ridicate, poluarea, schimbările climatice și creșterea traficului au deja efecte reale asupra populației urbane, continuând să constrângă din ce în ce mai mult atractivitatea orașelor mari și capacitatea lor de a crește, fapt constatat în întreaga lume.”

• O populație mai tânără poate aduce avantaje cum ar fi atragerea investițiilor, companiile putând găsi, astfel, mai ușor angajații potriviți. Cu toate acestea, orașele trebuie să ofere și alte oportunități pentru tineri, precum facilități culturale, școli și locuințe la prețuri accesibile.
• Orașele cu populații mai în vârstă au beneficii și provocări diferite. Persoanele în vârstă, dar încă active tind să fie mai productive și pot avea salarii mai mari datorită experienței și abilităților lor. Acest lucru duce la creșterea venitului disponibil care poate fi folosit în magazine, baruri și restaurante. Însă este de asemenea adevărat că orașele cu locuitori mai în vârstă se confruntă cu cerințe mai mari în ceea ce privește sănătatea și îngrijirea socială.
• Astfel, pe măsură ce populațiile lor continuă să se diferențieze, orașele vor deveni din ce în ce mai concentrate asupra nevoilor propriilor locuitori.