Confederația cartel Alfa îi cere președintelui Klaus Iohannis să nu promulge Legea salarizării bugetarilor, ci să o retrimită Parlamentului.
Dacă deputații și senatorii nu vor accepta nici la reexaminare modificările propuse, sindicaliștii îi solicită șefului statului să conteste reglementarea la Curtea Constituțională.
„Forma finală legii și modul în care a fost aceasta adoptată vădește încă odată, cu claritate, scopul care a animat iniţiatorul de la bun început: creșterea accelerată a salariilor aleșilor de la toate nivelurile, inclusiv a parlamentarilor, într-un act de sfidare față de cetățenii care le-au acordat încrederea să-i reprezinte”, acuză sindicaliștii, în scrisoare adresată lui Klaus Iohannis.
Reamintim că și CSM a decis luni, cu majoritate de voturi, să-i trimită președintelui Klaus Iohannis o scrisoare în care să-i solicite întoarcerea Legii salarizării în Parlament.
Procurorii sunt nemulțumiți de grilele diferite prevăzute de lege – pentru prima oară, ei ar urma să aibă venituri mai mici decât cele ale judecătorilor.
Argumentele pentru care legea trebuie modificată, în opinia cartel Alfa
Discrepanțele de salarizare între diferite instituții se vor adânci și inechitățile se vor agrava.
Motivul – Desființarea coeficienţilor în grila de salarizare pentru administrația locală, care nu include şi personalul decizional (viceprimar, primar, vicepreşedinte sau preşedinte de consiliu judeţean), de exemplu.
Din moment ce situaţia juridică a personalului bugetar este identică în administraţia locală, atunci şi tratamentul juridic aplicabil – grila de salarizare – trebuie să fie acelaşi, nefiind permis ca numai unii salariaţi bugetari să aibă coeficienţi, ci toţi trebuie, după rangul unităţii administrative, să beneficieze de coeficienţi de ierarhizare, spune cartel Alfa.
Legea instituie o discriminare între lucrătorii și angajatorii din sectorul de stat (publici) și lucrătorii şi angajatorii din sectorul economic (privat, de stat sau mixt).
Reglementarea prevede acordarea salariaților bugetari a unei indemnizații anuale anuală de hrană la nivelul a două salarii minime garantate în plată la nivel național, care este venit neimpozabil, nepermiţând aplicarea acestui drept oricărui angajator care doreşte să aplice acest regim lucrătorilor proprii.
Astfel, se creează o abordare distinctă între două mulţimi de salariaţi (publici şi cei din sectorul economic), cărora li se aplică un regim impozabil distinct pentru alocaţiile de hrană ce le vor fi acordate.
Situaţia creată este similară aceleia în care salariaţii din instituţiile publice ar suporta un impozit pe venit de 10%, în locul celui general de 16%, aplicabil tuturor tipurilor de venituri, suportat de către angajaţii din sectorul economic, mai precizează cartel Alfa.
Pe de altă parte, există și o discriminare în sens invers, deoarece salariații din privat pot primi alocaţia de hrană sub formă de tichete de masă în fiecare lună (depăşind anual limita valorică a indemnizaţiei de hrană stabilite de Legea salarizării din sistemul de stat), faţă de personalul bugetar care poate primi anual doar o alocaţie de hrană stabilită la nivelul a două salarii de bază minime brute pe tară garantate în plată.
Urmărește-ne pe Google News
