Patru linii de finanţare însumând 524 de milioane de euro vor putea fi accesate de minimum 30 de instituţii publice, pentru a-și conecta bazele de date și a le face astfel interoperabile.
„Sunt patru linii de finanţare care totalizează 524 milioane de euro care vor putea să fie accesaţi de minimum 30 de instituţii publice din România, care să facă migrarea bazelor de date actuale într-un format de tehnologie a anului 2024 şi care să poată să fie interoperabile între ele. (…) Asigurăm capacitate de procesare, viteză de calcul pentru ca să ai acces în timp instant la aceste date şi să ai asigurată securitatea cibernetică”, au precizat surse din Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării citate de Agerpres.
Criteriul principal de selecție a instituțiilor ce vor putea accesa fondurile – să ofere servicii penrtu minimum 3 mil. persoane
Conform acestora, migrarea acestor date va trebui să ofere servicii „directe” şi „clare” pentru minimum 3 milioane de persoane.
„Principiul de bază vor fi acele baze de date care au cei mai mulţi utilizatori şi cele mai multe solicitări şi care pot să fie aduse cel mai rapid în cloud-ul guvernamental. Acesta este criteriul de selecţie a lor. Până în 2026, trebuie să ajungem să le migrăm. Credem că va fi şi mai rapid decât 2026. În acelaşi timp, asigurăm capacitate de procesare, viteză de calcul pentru ca să ai acces în timp instant la aceste date şi să ai asigurată securitatea cibernetică. Vom lucra cu cele mai noi tehnologii din lume, aşa profilăm modul în care vor rula tehnologiile în cloud”, au explicat sursele citate.
Interoperabilitatea, refuzată de mai multe instituții
Discuții despre interoperabilitatea bazelor de date se poartă de mulți ani, însă, sub diferite pretexte, unele instituții refuză orice încercare de interconectare, deși câștigul ar fi imens – s-ar reduce personalul bugetar, cetățenii ar avea mai puține drumuri de făcut, imaginea de ansamblu a guvernanților asupra unor fenomene fiscale, sociale etc. ar fi mai clară ș.a.m.d.
Surse aflate în centrul acestor discuții au declarat pentru CursdeGuvernare că anumite instituții se opun interoperabilității, probabil pentru a nu pierde controlul asupra unor date, și au o atitudine de „stăpâni ai inelelor”.
Acesta a fost principalul impediment în realizarea interoperabilității și nu imposibilitatea tehnică a conectării, așa cum pretextează opozanții acestei acțiuni.
Cloud-ul, fără interoperabilitate, nu va rezolva problemele
Sebastian Burduja, fostul ministru Cercetării, declara anul trecut afirmă că interoperabilitatea bazelor de date trebuie făcută gradual, plecând de la documentele de care românii au cel mai des nevoie, pentru a-i degreva pe cetățeni de drumuri și hârtii.
Ministrul a făcut referire la ”cel mai notoriu” proiect de digitalizare inclus în PNRR: cloud-ul guvernamental și a avertizat că acesta ”nu rezolvă în sine eliminarea drumurilor între instituții sau eliminarea hârtiilor”.
”Ce rezolvă un cloud: reziliența datelor și plasarea lor într-un sistem sigur, care nu mai este pe serverul de sub biroul unui președinte de agenție, sau mai știu eu pe unde… Acesta este sensul principal al cloud-ului. Dar mai există dimensiunea de interoperabilitate. Aceea va rezolva problema drumurilor între instituții și a hârtiei, a copiilor care ni se cer. Poți avea interoperabilitate înainte de a avea cloud, și acesta este unul dintre obiectivele principale. Și poți avea cloud fără interoperabilitate, se întâmplă și în alte țări.
Deci e important pentru toți românii să înțeleagă: cloud-ul este un proiect mare, de jumătate de miliard, dar el în sine, fără partea de interoperabilitate, nu va rezolva bătăile de cap ale românilor în raport cu statul. Pe acelea trebuie să le luăm la bucată, asta trebuie să facă acest minister, să împingă alți actori ai statului, alte instituții publice să se digitalizeze, să comunice între ele, să facă bazele de date să comunice între ele și nu e mare filosofie”, a spus Sebastian Burduja.
În ceea ce privește interoperabilitatea, ministrul Digitalizării a precizat: ”Avem Legea interoperabilității, care este în Partlament și are termen finalul lunii iunie. Conform PNRR, primele instituții migrate vor fi în 2025-2026, dar dorința mea este să nu așteptăm atâta timp până când vom avea baze de date care comunică între ele și să digitalizăm aceste servicii într-un termen accelerat.”
****
Un răspuns
Țara asta este sat fără câini. Reintroduceți caraula.