Destrămarea URSS a dus la apariția unor state noi, provenite din fostele republici sovietice. Printre ele, s-a numărat, la 27 august 1991, și Republica Moldova. Stat constituit pe teritoriul fostei Republici Sovietice Socialiste Moldovenești ( fosta Basarabie țaristă minus Bugeacul plus, teoretic, o fâșie îngustă de teritoriu în stânga nistrului, Transnistria).
Cu ocazia aniversării a 24 de ani de independență, vă prezentăm, pe scurt, câteva date care ne pot contura o imagine privind economia acestei țări.
Populația
Populația stabilă consemnată de statistica oficială se ridică la 3.555,2 mii persoane. Rata natalității este aproape egală cu rata mortalității ( 10,9 la mie față de 11,1 la mie). În România, sporul negativ al populației este mult mai pronunțat, la o natalitate de 9 la mie și o mortalitate de 12,6 la mie.
Speranța de viață la naștere în Republica Moldova este de 71,5 ani (bărbați 67,5 ani, femei 75,4 ani), cu aproape trei ani sub cea din România (74,2 ani, cu 70,7 ani la bărbați și 77,9 ani la femei).
PIB-ul și moneda
Produsul Intern Brut a fost în anul 2014 de 111,5 miliarde lei moldovenești, respectiv circa 22 miliarde lei sau de 30 de ori mai mic decât al României. Chiar dacă ținem cont de faptul că populația Republicii Moldova este de aproape șase ori mai mică decât a României și de nivelul mai mic al prețurilor, o eventuală unire ne-ar trimite PIB-ul de la circa 55% din media UE înapoi sub pragul de 50%.
În conformitate cu cursul de schimb din 26 august 2015, paritatea la care se schimbă leul molodovenesc ( abreviere internațională MDL) este 0,2020 lei. Simplificat, un leu este egal cu cinci lei moldovenești, un euro valorează 22 de lei moldovenești iar un dolar american se apropie de 20 de lei moldovenești ( 1 USD = 19,2 MDL). Nu este mijlocul legal de plată în Transnistria, care utilizează rubla transnistreană (circa 1,8 MDL).
Salarii și pensii
Câștigul salariul mediu nominal brut a fost în luna iunie 2015 de 4.732,70 MDL, adică 956 lei sau de 2,6 ori mai mic decât cel din România. Există 670 de mii de pensionari, care beneficiază de o pensie medie de 1.087,60 lei moldovenești sau aproximativ 220 de lei. Adică de peste patru ori mai mică decât în România ( 886 lei în luna iulie 2015).
În context, trebuie remarcat că pensionarii de la noi beneficiază de pensii relativ mari în raport cu salariul mediu, pensia medie fiind de 35% din câștigul salariul mediu brut (și aproape jumătate fin cel net) față de 23% în Republica Moldova. Coincidență interesantă, dacă s-ar plăti și la noi pensiile strict din sumele colectate în acest scop la Bugetul asigurărilor sociale de stat ( care acoperă doar 65% din necesar), situația ar fi aceeași.
Comerț internațional
România a urcat recent pe primul loc în rândul partenerilor comerciali ai Republicii Moldova, atât la export cât și la import. Cu toate acestea, ponderile României în totalul schimburilor externe rămân relativ reduse și nu se situează doar cu puțin peste cele ale Federației Ruse. De remarcat prezența la export printre primele locuri a Italiei și Germaniei, poziționare similară cu cea a exporturilor românești.
Soldul balanței comerciale este cronic negativ, a crescut în ultimul deceniu și s-a stabilizat undeva în jurul plafonului de trei miliarde de dolari (circa 2,7 miliarde euro la cursul actual).
Este o valoare importantă, prin raportare la cel al României, care a înregistrat în 2014 un sold negativ cu puțin peste 6 miliarde euro, la exporturi de 52,5 miliarde euro și importuri de 58,5 miliarde euro.
La exporturi de circa 2 miliarde euro și importuri de 4,7 miliarde euro în 2014, gradul de acoperire al importurilor cu importuri al Republicii Moldova este extrem de redus, undeva spre 45%, prin comparație cu cel de peste 90% înregistrat de România.
În context, sumele în valută trimise acasă de cetățenii Republicii Moldova care lucrează în străinătate sunt vitale pentru a susține o asemenea structură a schimburilor externe.
Urmărește-ne pe Google News
3 răspunsuri
Comparația e pur aritmetica, fără să țină seama de faptul că bazele de analiză sunt diferite. Spre exemplu, calculat pe baza aceleiași puteri de cumpărare și prin introducerea tuturor elementelor nefiscalizate în Republica Moldova, dar fiscalizate în România, PIB-ul pe locuitor de dincolo de Prut se dublează, deci se apropie de cel din România. La fel stau lucrurile cu pensiile și salariile. Ar fi de dorit o analiză mai temeinică, nu o simplă alăturare de date din abstracturi administrative.
Nu are cum să fie egal PIB-ul României cu cel al Moldovei, iar la salarii este și mai evident acest lucru fără a analiză mai temeinică. Activități nefiscalizate existp și în România destule mai ales în zonele rurale unde este cam 35% din populație.
Populatia mai tanara a RM, mai putin educata si teritoriul mai putin fructificat este o resursa de dezvoltare economica, o piata si un low hanging fruit de pus in valoare pe termen lung in cazul unirii pentru o Romanie desteapta, desigur, dar nu chiar din cale afara de desteapta. Nu mai mentionez ca unirea reduce costuri de securitate, vazute sau nu, militare, trafic, criminalitate, riscuri, stabilitate europeana. In fine, daca vrem sa luam modelul german de unificare, care a egalizat din pix ratele de schimb si salariile, pe termen scurt dupa unire se impune o moderare a cresterilor salariale ca sa se pastreze competivitatea generala, dar cum popula RM ca proportie din RO este mult inferioara si inca mai inferioara daca socotim cei care muncesc legal si excludem taranii, aceasta ajutare pe termen scurt, de fapt o moderare a unor cresteri salariale, va fi relativ lina si scurta.