2024, în Analiza Erste: România riscă intrarea în spirala salarii-prețuri; vom avea cea mai mare inflație și cea mai mare dobândă din statele ECE

Presiunile de pe piața muncii din România  și inflația încă ridicată sunt principalii factorii determinanți ai creșterii puternice a salariului nominal și accentuează riscurile intrării în spirala salarii-preț în 2024. Astfel, consumul privat din România se va menține cel mai ridicat din Europa Centrală și de Est (ECE), plasând creșterea economică pe tendință pozitivă, potrivit unei analize a Erste Group Research (EGR).

De notat că, potrivit datelor BNR, România are o uriașă contribuție a consumului la PIB: 80%, cea mai mare din regiune.

Dată fiind prognoza privind menținerea consumului și a aportului său la PIB, pentru România este estimată  o creștere economică de 3,3% în 2024, cea mai mare din regiune și egală cu cea a Serbiei. În 2025, creșterea produsului intern brut (PIB) al României ar urma să se detașeze de plutonul ECE, până la 4,8%, urmată tot de Serbia, cu 3,6%.

Economiile regiunii vor continua să sufere anul viitor de pe urma evoluției economiei germane, iar fără relansarea consumului (ca urmare a diminuării presiunilor inflaționiste), perspectivele creșterii ar fi fost îndoielnice.

Creșterea consumului privat în România va fi de circa 3% în 2024, aproximativ egală cu cea din Polonia și ușor sub cele din Croația și Ungaria.

(Citiți și: „Locul 2 în UE la creșterea consumului privat după pandemie. Pe ce? Structura cheltuielilor în România”)

Scăderea economiei Germaniei și anul electoral cu 4 runde de alegeri – presiune pe deficit și pe cartea consumului. De import

Evoluția slabă a economiei Germaniei este „un risc considerabil pentru relansarea regiunii”.

Așteptările privind exporturile românești în Germania abia dacă rămân în domeniul pozitiv în 2024, în vreme ce Ungaria, Polonia, Slovenia și Slovacia vor fi  în domeniul negativ în 2024.

„Anul electoral greu în 2024, cu alegeri europene, locale, parlamentare și prezidențiale în program, va declanșa anumite zgomote populiste. Sondajele indică o continuitate a marii coaliții din prezent și dincolo de 2024”, spune raportul EGR.

Unul dintre argumente este acela că așa numita „consolidare fiscală va avea un impact negativ limitat, în vreme ce fondurile europene (PNRR) ar urma să susțină investițiile”.

Problema României este că avansul consumului se bazează pe importuri, ceea ce presează, în plus, balanța comercială și deficitul de cont curent.

România va continua să înregistreze cel mai mare deficit bugetar din regiune, iar analiștii de la EGR pun sare pe rană comparând datele acesteia cu deficitul SUA, care se află, desigur, în cu totul altă poziție globală.

În 2024 vor începe să curgă fondurile europene aferente noului ciclu bugetar 2021 – 2027. România va avea a șasea cea mai mare alocare în termeni de proporție din PIB, de circa 13%, după Croația, Bulgaria, Ungaria, Letonia și Polonia.

Cele mai importante estimări pentru 2024: Inflația și costurile de finanțare ale României vor rămâne cele mai mari din regiune

 Și inflația medie pe 2024 din România va fi cea mai mare din regiune (6,6%), mult peste media regiunii (5,05%) și peste cifra urmăritoarelor (5,5% în Polonia și Slovacia, 5,4% în Ungaria).

Cifrele sunt în scădere față de estimările pe 2023: 10,6% în România, 11,6% în Polonia, 17,7% în Ungaria.

„Creștere robustă a salariilor reale va opri probabil începutul relaxării monetare până la mijlocul anului 2024”, apreciază Erste Group Research (EGR), care prevede că Banca Națională a României va reduce rata dobânzii de politică monetară în trimestrul 2 al anului viitor, până la 6,75% și până la 6,25% în Trimestrul următor.

***

(Citiți și: ””COMPETIȚIA” – CRONICILE nr. 80. Sumarul, titlurile, autorii / 5 ani de CRONICI”)

(Citiți și: „Locul 2 în UE la creșterea consumului privat după pandemie. Pe ce? Structura cheltuielilor în România”)

***