marți

5 iulie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

17 februarie, 2011

Datele prezentate de statistica oficială au dat dreptate estimărilor BNR. Inflaţia lunară a coborât la finele lui ianuarie, oarecum simbolic, sub pragul de şapte procente (6,99%), în timp ce estimarea semnal pentru trimestrul IV 2010 a dat un surprinzător plus de 0,1% în termeni reali faţă de trimestrul anterior.

S-ar putea afirma că, în fine, dup’atâta frig şi ceaţă ar fi apărut soarele. Mai degrabă, însă, situaţia se complică pentru rezultatele aşteptate pe 2011, an în care economia va trebui să performeze de la o bază mai înaltă decât cea estimată iniţial.

Paradoxurile statisticii


Ţinta de inflaţie fixată pentru acest an era de 3,5% plus-minus un punct procentual. Dacă deja am marcat un 0,77% din prima lună, mai rămân doar 2,7% pentru restul de 11 luni. Adică o medie de 0,24%, dificil de atins sub presiunea scumpirilor care se profilează la alimente şi energie. Mai mult, până la mijlocul anului nu sunt şanse prea mari de îmbunătăţire a nivelului de şapte procente pe inflaţie.

Este suficientă menţionarea nivelurilor din 2010 pe februarie (0,20%), martie (0,22%), aprilie (0,35%), mai (0,15%) şi iunie (0,16%). Fără performanţe mai bune în lunile corespunzătoare din 2011, nu se poate merge mai departe cu procesul de reducere a inflaţiei. De-abia în iulie apare prima şansă de diminuare semnificativă (2,58% inflaţie în iulie 2010), în august iar apare un spaţiu îngust de manevră (0,16%). Ultimele patru luni din 2010 au avut niveluri de inflaţie de peste 0,5% şi de-abia atunci se va decide soarta obiectivului de inflaţie.

Ce-i drept, pentru finele anului 2011, estimările Asociatiei Analiştilor Financiar-Bancari din România variază între 4,2% si 5,0%, cu o medie de 4,3% ce ar consfinţi încadrarea în ţinta de inflaţie. Dar asta în condiţiile păstrării stabilităţii macroeconomice.

Nici în recesiune, nici în afara ei


Economia Romaniei a scazut cu 1,2% anul trecut, mult mai puţin decât estimarile oficiale ale tuturor autorităţilor, care anticipau o reducere aproape 2%. Explicaţia pentru o astfel de estimare eronată ţine de istoricul evoluţiilor PIB din ultimii ani, în care, de regulă, primele trei trimeste stabileau cu bună precizie şi rezultatul pe întreg anul. Ori, la 30 septembrie 2010, ne aflam la minus 1,9%, ceea ce dădea o indicaţie destul de clară. Contrar aşteptărilor, în trimestrul patru PIB a avansat usor, cu 0,1% în termeni reali, fata de trimestrul anterior, deşi a rămas cu o jumătate de procent sub performanţa din trimestrul IV 2010.

Definitia tehnica a unei recesiuni, utilizată de majoritatea economiştilor, este o situaţie de doua trimestre consecutive de evoluţie negativă a PIB. Din păcate, ieşirea din recesiune are loc dupa ce economia creşte în comparaţie cu perioada similară a anului anterior. De unde rezultă că România se află deocamdată într-o fază incertă, primul trimestru din 2011 rămânând să decidă. Ori continuarea creşterii, cu ieşirea din recesiune, ori reluarea trendului negativ. De altfel, PIB-ul a mai înregistrat creşteri trecătoare, de 0,1% in trimestrul III 2009 şi 0,3% in trimestrul II 2010.

Ponderea care schimbă datele pe 2011

Ponderea tradiţional mare a rezultatului pozitiv din ultimul sfert al anului (care contribuie cu o treime din mărimea PIB) a dus la acel minus 1,2% puţin scontat.

Prognoza FMI de creştere cu 1,5% pe 2011 se baza pe o scădere de 2% în 2010, altfel spus economia ar fi urmat să rămână anul acesta sub nivelul din 2009. Plecând de la numai -1,2%, păstrarea avansului de 1,5% ar duce la depăşirea nivelului din 2009, ceea ce este cu totul altceva. Si atunci una din două:

Ori toată construcţia bugetară, cu venituri şi cheltuieli cu pensii şi salarii, s-a făcut la un nivel sub posibilităţile reale ( a se citi că se puteau majora mai mult),

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Ori creşterea economică din 2011 va fi mai mică de jumătate faţă de declaraţiile oficiale.

Primele indicii le vom avea pe la mijlocul anului.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: