Zeci de soldați armeni au fost uciși în noi ciocniri la granița dintre Armenia și Azerbaidjan, în cea mai grea luptă de la războiul din 2020 asupra regiunii Nagorno-Karabah.
După ore de lupte aprige la graniță, Armenia a cerut ajutor internațional, spunând că forțele azere încearcă să avanseze pe teritoriul său. Prim-ministrul Nikol Pașinian a cerut „o reacție adecvată” la „actele agresive ale Azerbaidjanului”.
Rusia, cel mai apropiat aliat al Armeniei, a anunțat miercuri, potrivit Al Jazeera, că a convins rivalii istorici să accepte o încetare rapidă a focului.
Războiul declarațiilor
- Armenia a anunțat că forțele azere „au lansat bombardamente intense, cu artilerie și arme de calibru mare, împotriva pozițiilor militare armene în direcția orașelor Goris, Sotk și Jermuk” la scurt timp după miezul nopții.
- Ministerul Apărării al Azerbaidjanului a acuzat Armenia de „acte subversive pe scară largă” în apropierea districtelor Dashkesan, Kelbajar și Lachin de la graniță, adăugând că pozițiile armatei sale „au fost sub foc, inclusiv de mortiere”
- Elnur Mammadov, ministrul adjunct de externe al Azerbaidjanului, a declarat: „Armenia bombardează pozițiile militare azere de câteva săptămâni. Aceste bombardamente au fost intensificate în ultimele zile. Armenia a început să adune arme grele și armament de-a lungul frontierei cu Azerbaidjan. Ceea ce s-a întâmplat peste noapte este o provocare pe scară largă a armatei armene împotriva pozițiilor azere, precum și bombardarea infrastructurii angajaților și a civililor.”
- Potrivit premierului armean Nikol Pașinian, 49 de soldați armeni au fost uciși, numărul fiind așteptat să crească.
- Ministerul Apărării din Azerbaidjan a declarat că 50 de militari au murit în timpul ciocnirilor de peste noapte.
Cum au reacționat liderii lumii
- Turcia, un aliat apropiat al Azerbaidjan, a cerut Erevan să „înceteze provocările” împotriva lui Baku. Ministrul de externe Mevlut Cavusoglu a scris pe Twitter că Armenia ar trebui „să se concentreze pe negocieri de pace și cooperare” cu vecinul său.
- Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a declarat că Washington este profund îngrijorat de rapoartele din zonă și a cerut „încetarea imediată a ostilităților militare.
- Rusia a spus că este „extrem de îngrijorată” de creșterea tensiunilor și a asigurat că va media negocieri de pace.
- Charles Michel, președintele Consiliului European, a declarat că UE este „gata să depună eforturi pentru a preveni escaladarea conflictului”, adăugând că „nu există nicio alternativă la pace și stabilitate în regiune”.
Rădăcinile conflictului
- În centrul conflictului dintre fostele republici sovietice se află regiunea contestată Nagorno-Karabah, unde s-au purtat două războaie, în anii 1990 și, mai recent, în 2020.
- Enclava este recunoscută la nivel internațional ca teritoriu azer, dar este populată cu etnici armeni care fie doresc independența, fie să se alăture Armeniei. Azerbaidjan consideră că etnicii armeni le ocupă ilegal acest teritoriu.
- Cel puțin 30.000 de oameni au fost uciși în conflict după prăbușirea Uniunii Sovietice în 1991, după ce separatiștii etnici armeni au început demersuri de separare de Azerbaidjan.
- Războiul de șase săptămâni din 2020 adin Nagorno-Karabah a ucis cel puțin 6.500 de oameni și s-a încheiat cu un armistițiu intermediat de Rusia.
- În baza acordului, Armenia a cedat zone de teritoriu pe care le controlase timp de zeci de ani, iar Moscova a desfășurat aproximativ 2.000 de soldați ruși – forță de menținere a păcii – pentru a supraveghea încetarea focului.
***
