La obiect

Numărul prezentărilor la Camera de Gardă – echivalentul a mai mult de un sfert din locuitori. Din total, 20% nu sunt urgențe

Peste cinci milioane de prezentări au fost înregistrate anul trecut la Unitățile de Primiri Urgențe (UPU) sau Compartimentele de Primiri Urgențe (CPU), conform Raportului 2018… Mai mult

05.09.2019

Chestiunea

Gripă la Berlin, Bucureștiul face febră: cel mai mare partener pentru exporturile românești se apropie de recesiune tehnică

Problemele economice ale Germaniei, precum cea a scăderii peste așteptări a comenzilor din industrie, multiplică probelemele României. Economia acesteia depinde de cea a Germaniei în… Mai mult

05.09.2019

Chestiunea

Economia crește, volumul creditelor noi pentru firme a scăzut sub jumătate din total. Prudența băncilor versus prudența companiilor

Ponderea creditelor noi acordate companiilor a coborât până la numai 42% din totalul creditelor noi, pe primele șapte luni ale anului 2019. Tendința de scădere… Mai mult

05.09.2019

La obiect

Cheltuielile pentru sănătate în România – cea mai joasă cotă din UE și la mare distanță de Bulgaria

România figurează pe ultimul loc între statele UE în ceea ce privește sumele cheltuite pentru sănătate ca procentaj în PIB, potrivit celor mai recente date… Mai mult

04.09.2019

Cronicile

Inegalitatea devastatoare a veniturilor: peste cea de la aderare și cea mai mare din Uniune. Inegalitatea în UE28

de Marin Pana 9.1.2017

societateOarecum paradoxal, inegalitatea distribuției veniturilor în România s-a diminuat în perioada de criză pentru a reveni în 2015 la o valoare mai mare decât cea de la aderarea în Uniunea Europeană. Cu alte cuvinte, beneficiile reluării creșterii economice și a revenirii PIB peste nivelul din 2008 au fost adjudecate preponderent de o parte mică a populației, ceea ce explică în bună parte tensiunile sociale în creștere.

Procentajul din veniturile totale care revine părții de 20% din populație cu cele mai ridicate venituri raportat la procentajul din veniturile totale care revine părții de 20% din populație cu cele mai mici venituri (veniturile trebuie înțelese ca venit echivalent disponibil) a fost în primul an de apartenență la UE

de 8,1. Simplificat, cei mai bogați români au câștigat cam de opt ori mai mult decât cei săraci compatrioți.

Cum a evoluat raportul dintre bogați și săraci

De reținut, 2007 a fost și primul an când s-a calculat după metodologia europeană acest indicator, pentru a se asigura comparabilitatea cu alte state. Indicatorul a scăzut până la 6,1 în 2010, atunci când s-au manifestat cel mai intens efectele crizei economice, după care a revenit, din ce în ce mai repede spre niveluri mai înalte. Astfel încât, în 2015, a ajuns la 8,3, mai mult decât în 2007 și cea mai mare valoare din întreaga Uniune.

tabel1

Dacă ne poziționăm în context european, se poate observa cum lucrurile sunt și mai grave decât s-ar părea la prima vedere. În pofida raportului devastator al veniturilor, motiv clar de afectare a coeziunii sociale, România NU este țara în care cei mai bogați iau cea mai mare parte a beneficiilor ci țara în care cei mai săraci primesc cel mai puțin din rezultatele activității economice.

Lituania are un procentaj de 44,4% al părții alocate bogaților față de 42,3% în cazul nostru, valoare care este, oricum, mult peste media de 38,8% a UE. La polul opus, suntem, din păcate, lanterna roșie a UE, cu un procentaj de numai 5,1% din venituri care revin cincimii cele mai sărace din populație.

Situațiile medii și extreme în UE din perspectiva inegalității veniturilor :

tabel2

Dacă se face trimiterea la cele 57% nivel de trai în România față de media UE și se poziționează valorile menționate mai sus față de media națională, se obține o configurație socială în care o cincime dintre români, cu veniturile cele mai mari, se află la circa 120% din media UE iar o altă cincime trăiește la nivelul de aproximativ 14,5% din aceeași medie.

Cum stăm față de alte state din Uniune

Datele prezentate mai jos succint pentru câteva state, potrivit raportărilor Eurostat pentru 2007, 2010 și 2015, în ideea de a ne compara cu țările din regiune apropiate ca nivel de dezvoltare și cu marile democrații occidentale. Se vede destul de clar că ne situăm mult în afara practicii europene, fie ea centrală, fie ea de vest. În plus, stăm mai rău cu inegalitatea veniturilor și decât vecinii ceva mai săraci de la sud de Dunăre.

tabel3

Ca model de urmat am avea, precum și în alte cazuri legate de economie, tot modelul polonez. Model care a evoluat independent de criză și s-a ajustat sistematic spre practica din Germania, unde aproape și ajuns anul trecut. Pe filieră latină, însă, noi semănăm mai mult cu Spania sau Italia (desigur pe alte paliere de redistribuire a rezultatelor economice, în pofida trecutului socialist la noi și capitalist la ei), țări în care inegalitățile au sporit în ultimii ani.

Cât despre moderația și constanța ceho-slovacă, este foarte greu de presupus că am putea ajunge vreodată la asemnea valori ale raportului de venituri între cetățenii cei mai bogați și cei mai nevoiași. De altfel, doar un fel de a spune, din perspectiva românească, în care, dacă facem abstracție de regiunea București-Ilfov, celelalte regiuni au oameni cam la fel de bogați precum cei mai săraci 20% dintre cehi.

Paradoxul: Inegalitatea a scăzut în timpul guvernărilor de dreapta și a crescut sub cele de stânga

Șansele de europenizare a redistribuirii rezultatelor economice sunt minime deoarece nici din perspectivă politică nu se întrevede nici o corelare cu ideologia promovată în teorie. La noi, pe parcursul celor zece ani de apartenență la UE, (din varii motive) inegalitatea a scăzut pe timpul guvernărilor așa-zise de dreapta și a crescut înapoi exact în perioada cu guvernare declarată a fi de stânga.

Problema este că până să ajungem cu convergența nivelului de trai la 60% sau la 75% din media UE, trebuie să facem cumva să nu mai avem devastatorul raport între cei mai bogați și cei mai săraci la un nivel aproape dublu față de bunele practici europene. Inclusiv pentru adoptarea euro, deoarece nu putem intra în Eurozonă cu un asemenea decalaj de nivel de trai între cetățeni de tip sud-american.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 9.1.2017

Un raspuns

  1. Klopo_Tare
    11.1.2017, 3:40 pm

    Aparentul paradox al scăderii inegalității la guvernările de dreapta: creează un climat economic care stimulează munca, rezultatul este diminuarea inegalităților. Vine stânga, cheltuiește pe ajutoare economice pentru amărâți, aceștia se mulțumesc cu ele și cei care lucrează câștigă mai mult decât asistații sociali. Q.E.D.!

Lăsați un comentariu


Europa

Rusia anunță un summit pe tema procesului de pace din Ucraina, dar pune trei precondiții

Iulian Soare

Kremlinul a sugerat vineri că un summit între liderii Rusiei, Ucrainei, Germaniei și Franței ar putea fi organizat luna viitoare, cu scopul de a discuta… Mai mult

Stiri

BNR: Datoria externă a crescut cu 8,5 mld euro în primele 7 luni, investiţiile străine directe au crescut pe 7 luni, dar rămân în stagnarea multianuală.

Adrian N Ionescu

Investiţiile străine directe (ISD) au crescut cu 22,3% în primele şapte luni din 2019 faţă de perioada similară din 2018, până la 2,916 miliarde de… Mai mult

Stiri

INS: Afacerile din comerţul cu autovehicule au stagnat în iulie dar se mențin pe creștere pe primele 7 luni ale anului

Adrian N Ionescu

Comerțul cu autovehicule a scăzut marginal cu 0,8% în iulie 2019 față de luna anterioară, dar se menține în creștere cu 7,9%, în serie ajustată… Mai mult

Stiri

Serghei Lavrov, după scandalul de spionaj din Bulgaria: Unele state din Balcani ajung sub influenţa NATO în pofida voinţei populare

Iulian Soare

Unele state din Balcani au ajuns sub influenţa Alianţei Nord-Atlantice în pofida voinţei majorităţii cetăţenilor, a declarat ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov. “Cât priveşte… Mai mult

Stiri

PMB dorește să împrumute 574 de milioane de lei pentru a refinanța datoria publică generată de emisiunea de obligațiuni din 2015

Vladimir Ionescu

Consilierii municipali vor dezbate marţi un proiect ce prevede contractarea şi/sau garantarea unei finanţări rambursabile în valoare totală de până la 574.869.000 lei (inclusiv cupoane… Mai mult

Stiri

Ingka Group, partener IKEA, cumpără o participație de 80% în 7 parcuri eoliene din România

Vladimir Ionescu

Ingka Group (Ingka Holding B.V. și entitățile controlate) partener strategic al sistemului de  franciză IKEA, a ajuns la  un acord cu Vestas Wind Systems A/S… Mai mult

Europa

Poziția CE referitoare la Secția specială pentru magistrați, trimisă Curții de Justiție a UE: Contravine legislaţiei europene

Iulian Soare

Comisia Europeană consideră, într-un punct de vedere trimis Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), că înfiinţarea de către puterea PSD-ALDE a Secţiei pentru Investigarea… Mai mult