Statistica oficială a dat publicităţii şi structura pe sectoare economice a creşterii PIB de 4,4% în trimestrul III 2011 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Câteva concluzii simplificatoare se desprind din puzderia de date cu realizări în preţuri curente, indici de volum şi indici de preţ.
Topul contribuţiior la creşterea PIB pe sectoare se prezintă după cum urmează:
Pe primul loc agricultura, cu 2,5 puncte procentuale influenţă pe total (22,1% creştere în volum la o pondere în PIB de 12,4%),
pe locul doi industria, cu un punct şi jumătate (5,9% majorare de producţie, însă la o pondere mult mai însemnată, de 26,1%)
pe locul trei construcţiile cu o jumătate de punct (6,9% spor în volum, la o pondere de 8%).
Serviciile au venit cu o pierdere minimă, de 0,1%, provenit din evoluţia diferenţiată pe cele trei componente. Comerţul şi activităţile din turism şi transporturi (+1,4% la o pondere de 18%) cu influenţă pozitivă pe creştere de 0,25%, activităţile financiare (0,2% la o pondere de 12,7%) cu efect practic nul iar serviciile publice (-3,1% la o pondere de 11%) cu o influenţă negativă de 0,35%.
Trebuie remarcat că, deşi au avut influenţele pozitive principale generatoare de creştere, agricultura (cu +9,6%), industria (cu +8,6%) şi construcţiile ( cu +7,5%) au avut indici de preţ superiori mediei de 6,5%. Tehnic, acest fapt a fost de natură să reducă PIB în termeni reali, la ajustarea valorii nominale cu deflatorul folosit pentru a putea compara rezultatele din ani diferiţi.
Invers, reducerea veniturilor salariale din sectorul bugetar a fost de natură să diminueze creşterea economică. Cu toate acestea, s-a manifestat şi efectul pozitiv al indicelui de preţ situat mult sub medie ( 3,5% faţă de 6,5%), de natură să ridice valoarea de ansamblu a PIB în termeni reali.
Pe partea de utilizare a PIB, aspectul pozitiv este că majorarea consumului final efectiv s-a situat sub creşterea economică (2,8% faţă de 4,4%). Ceea ce a lăsat spaţiu pentru o majorare consistentă a formării brute de capital fix (+11,4%), de natură să asigure perspective bune pentru continuarea creşterii.
Dispunerea de +3,6% pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei şi -0,6% pe partea de consum al administraţiei publice este şi ea o evoluţie bună din perspectiva alocării resurselor. Per total, cererea internă a fost în creştere cu 5,1%, diferenţa faţă de rezultatul 4,4% fiind acoperită din exterior.
Din păcate, activitatea de comerţ exterior a avut o contribuţie negativă, în condiţiile unui export în creştere inferioară celei a importurilor ( +8,9% faţă de 10,5%). Integrarea cu economiile partenere a fost în creştere, la 78% din PIB (37% exporturi şi 41% importuri), cu o valorificare prin preţ mai bună la export (+8,8%) faţă de import (+6,3%).
Interesant este că formarea brută de capital fix, cu pondere foarte bună, situată la aproape 29%, s-a făcut la preţuri peste cele din import (+7,1%). Mai mult, partea de capital care nu face parte din capitalul fix trebuie să fi avut un indice de preţ de 23,8%, neexprimat în clar de statistica oficială.
Una peste alta, rezultatul de 4,4% din trimestrul III a avut principalul efect în aducerea creşterii la nivelul anului 2011 faţă de 2010 ( după primele 9 luni) la 2,7%. Chiar dacă ultimul trimestru al anului va avea cea mai importantă contribuţie la rezultatul final, cu circa o treime din total, se conturează o performanţă pe 2011 de 2,5%, cu un punct procentual peste prognoza iniţială.
