Zece ani de Europa (2). Evoluția dobânzilor la datoria publică și implicații

de Marin Pana | 20.11.2016 .

datorie-guvernamentalaPlățile efectuate de la bugetul statului în contul datoriei publice și public garantate a României s-au triplat pe parcursul primilor patru ani de apartenență la UE, pentru a reveni în acest an spre un nivel dublu față de cel din 2007 ca procentaj raportat la PIB.

Astfel, acestea au crescut de la un nivel de numai 0,66% din PIB până la 1,88% din PIB în 2011 pentru ca estimarea pentru anul în curs să coboare la 1,32% din PIB.

Practic, în ultimii șase ani, sumele achitate cu dobânzile, numai pentru a menține datoriile făcute în decursul timpului la același nivel s-au situat în jurul pragului de 10 miliarde de lei anual în prețurile curente ale perioadelor, indiferent de nivelul PIB și de evoluția economiei.

Adică de patru ori mai mult în termeni nominali față de ultimul an de dinaintea intrării în UE, când au reprezentat doar 0,72% din PIB.

tabel1

Datele arată că, în pofida unei datorii publice relativ reduse raportată la PIB față de cerința de maxim 60% impusă prin criteriile de la Maastricht (triplată totuși, de la circa 13% în 2008 spre 39% în 2015) costul total cu dobânzile pentru România în perioada 2006 – 2016 se apropie de 20 de miliarde de eurobani care au fost dați în contul împrumuturilor luate succesiv, rămase fără urme palpabile.

Dată fiind nevoia acută de fonduri în domenii precum sănătatea, învățământul sau investițiile în infrastructură, este evidentă ”penalizarea” acestor domenii în baza acumulării de deficite publice de după 1989. Deficite care au dus la anihilarea parțială a singurului atu major cu care România a ieșit din socialism, și anume lipsa datoriei externe.

Desigur, aceste deficite ar fi avut un rost dacă banii ar fi fost folosiți pentru dezvoltare, cu efecte vizibile și durabile asupra serviciilor oferite de stat, inclusiv pentru facilitarea dezvoltării sectorului privat al economiei, și nu pentru consum. Astfel încât efectul lor negativ în plan financiar să fie anulat de efectul pozitiv al unor încasări crescute pe baza unei creșteri economice mai rapide.

Din păcate, însă, nu acesta a fost cazul României. În nici un caz, sumele împrumutate pentru a fi folosite înainte de fi fost produse și impozite de stat din economia națională, nu au produs un spor de încasări care să justifice apelul la bani suplimentari față de posibilitățile bugetului.

Creșterea de la 0,66% din PIB și până la 1,88% din PIB, respectiv de la mai puțin de două procente spre șase procente din sumele aflate la dispoziția statului s-a produs, pe fondul crizei economice, într-o perioadă în care beneficiile angajate nesăbuit în perioade electorale de politicieni mai mult sau mai puțin conștienți de consecințe, au depășit cu mult ce se putea da în baza creșterii economice.

Ele au generat deficite cronice imposibil de reversat (vezi, de pildă, cele patru miliarde de euro ”gaură” la sistemul de pensii, nivel la care doar domeniul asigurărilor sociale singur acoperă aproape tot spațiul de 3% deficit permis de criteriile de la Maastricht) și în continuă expansiune.

Acum se vehiculează ideea de-a dreptul sinucigașă de a crește punctul de pensie la 45% din venitul salarial mediu brut, adică 63% din net, adică un raport de peste 70% între pensia medie netă și salariul mediu net. Ceea ce ar echivala cu un împrumut la dobânda pieței (oricare ar fi ea peste ani de zile) al generațiilor trecute plătibil de cei aflați în activitate și de generațiile viitoare.

Situația pe acest an arăta destul de bine în urmă cu aproape trei luni, conform cifrelor oficiale (mai mari ca procentaj în PIB, deoarece pe sistem european se face o consolidare cu fonduri aflate la dispoziția Executivului pentru situații neprevăzute ce pot apare în sistemul financiar). Dar se pare că tocmai acest fapt a dat idei de superoferte electorale gen Black Friday pe dos.

tabel2Explicația evoluției favorabile a plăților cu dobânzile nu constă într-un efort real de a diminua datoria din încasări ci din condițiile mai favorabile de refinanțare, prin care s-au înlocuit datorii la dobânzi mai mari cu aceleași datorii la dobânzi mai mici. Astfel de la o medie de circa 4,7% ( cam 6% la intern și 3,8% la extern) la începutul acestui an, dobânda medie a scăzut destul de abrupt undeva sub 4% ( cam 4,4% la intern și 3,6% la extern, pe total portofoliu de credite).

De ce ar fi prudent să o lăsăm mai moale cu cheltuielile

După ce s-au fript cu ciorba grecească, este foarte probabil ca investitorii să sufle și în iaurtul românesc. Adică dacă li se schimbă sentimentul față de noi dacă ne văd că suntem la fel de darnici pe banii altora, s-ar putea ca trendul descrescător al dobânzilor la care se refinanțează datoria publică să se inverseze rapid.

Mai ales la primul semn că avansul economic pierde vizibil din viteză și nu ține pasul cu cheltuielile angajate de stat. Caz în care, de la o medie în prezent de circa 3,8% a acestor dobânzi, ne putem duce înapoi în criză, când am fost nevoiți să apelăm la banii instituțiilor internaționale (observați că tot nu am adus media obligațiilor asumate până la dobânda de 3,5% cerută de FMI, în pofida supralichidității de moment de pe piețele internaționale).

Iar de 1,3% – 1,5% din PIB cheltuieli cu dobânzile ne putem duce pronto la 2,5 – 3% din PIB cost pentru aceeași datorie publică (în cazul fericit în care nu ar crește, după cum se prefigurează deja, chiar la solicitarea unor actuali și, din păcate, viitori parlamentari). Precizăm din nou, pentru cei care au fost mai puțin atenți la ciclurile economice, că limita de 3% deficit a fost fixată prentru vremuri de recesiune și nu de creștere robustă. Ea este strict LIMITATIVĂ pentru cazuri de avarie și nu INDICATIVĂ.

Toate acestea în condițiile în se livrează populației, și pe stânga și pe dreapta, textul cu relaxarea fiscală (a se citi impozite și taxe tot mai mici), care ne va duce în Guiness Book-ul european anului 2017 cu mai puțin de 26% din PIB venituri fiscale. bani de care vrem să beneficiem de servicii sociale echivalente cu cele din state care strâng de la populație sume de ordinul a 35% – 40% din PIB.

Publicat la data de 20.11.2016 .

Un raspuns

  1. Ștefan A.
    21.11.2016, 10:48 am

    Deficitul bugetar anual al Romaniei depaseste mereu suma dobanzilor anuale de platit la datoria publica . Adica soldul primar e NEGATIV.
    Care este neimportant din moment ce si Grecia a avut aceasi problema bugetara . 🙂 Rezolvata “stiintific” prin mai multe planuri anuale de salvare (cu noi imprumuturi , taieri de cheltuieli publice, inclusiv reducere de pensi) . Deci nu se poate spune ca Romania nu e avizata din moment ce se comporta identic ca Grecia pre faliment . 🙂

    In general se numeste “capcana dobanzilor” .
    NU DEPINDE DE VALOAREA (in % PIB ) A DATORIEI PUBLICE.
    Te imprumuti ca sa platesti dobanzile aferente anuale + alte imprumuturi pentru a acoperi cheltuieli bugetare . Practic statul NU POATE ONORA toate cheltuielile fara noi imprumuturi . Iar cind aceste noi imprumuturi anuale depasesc suma dobanzilor de platit , statul e in faliment (de facto dar fara sa fie oficializat)

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

Taxa de solidaritate: ce se ascunde, de fapt, în cei 2% și de ce a ales guvernul soluția asta

Guvernul va introduce o taxă de solidaritate de 2% din fondul de salarii, taxă ce va fi plătită de angajator, a anunțat joi, oficial,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Pulverizarea clasei mijlocii: Inegalitatea socială exagerată scoate România din cifrele UE. Știați că?…

România a apărut din nou la coada UE din perspectiva ratei de risc la sărăcie şi excludere socială, cu 38,8% din populaţie ( aproape...Citeste mai departe »

Marin Pana

Stabilitatea economică a României: alarmele anului 2017, așa cum se văd din indicatorii europeni

România începe să prezinte tot mai multe semnale de avertizare pentru analiza economică pe termen scurt fundamentată de Eurostat, cu valori situate semnificativ în...Citeste mai departe »

Marin Pana

Avansul salariului real – o listă a anomaliilor: Administrația urcă cu 44% peste Sănătate, Industria prelucrătoare coboară la sub 90% din media pe economie

Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna august 2017 a fost de 3.290 de lei cu 1,2% mai mare faţă de luna...Citeste mai departe »

Marin Pana

Peste 1 miliard de euro lunar: atât a ajuns deficitul comercial prin supraturarea consumului

Pe fondul celor mai reduse exporturi din ultimele şapte luni, deficitul comercial lunar a depăşit din nou pragul de un miliard de euro în...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Şi Cehia? Europa Centrală se scufundă în euroscepticism. Cât timp mai rezistă opţiunea proeuropeană în România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După virajul recent al Austriei spre o dreaptă conservatoare contondentă, care va coabita tot mai dificil cu Bruxellesul, apropiatele alegeri parlamentare din...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Mutarea contribuțiilor: Calcule, probleme și posibile soluții

Gabriel Biris

Vara anului 2017 a adus un noian de reglementări noi care vizează fie direct, fie indirect legislația muncii, mai toate având scopul declarat de...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Suntem inundați cu bani. Ce urmează?

Radu Crăciun

Tentatia diversilor analisti sau lideri de opinie de a anticipa viitorul prin prisma evolutiilor istorice nu conteneste sa ma uimeasca. Pentru ca este dovada...Citeste mai departe »

Cronica unei Președinții anunțate … (I)

Gabriela Drăgan

Se apropie cu pași repezi momentul în care România va prelua Președinția Consiliului UE. În fapt, au mai rămas 15 luni până la 1...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un doctorat cu prim-viceguvernatorul: noua mare problemă a economiei private

Cristian Grosu

Pare halucinant că nu știm azi cum va arăta fiscalitatea peste 3 luni? și că n-am știut acum 6 luni cum o să arate...Citeste mai departe »

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română