Zece ani de Europa (2). Evoluția dobânzilor la datoria publică și implicații

de Marin Pana | 20.11.2016 .

datorie-guvernamentalaPlățile efectuate de la bugetul statului în contul datoriei publice și public garantate a României s-au triplat pe parcursul primilor patru ani de apartenență la UE, pentru a reveni în acest an spre un nivel dublu față de cel din 2007 ca procentaj raportat la PIB.

Astfel, acestea au crescut de la un nivel de numai 0,66% din PIB până la 1,88% din PIB în 2011 pentru ca estimarea pentru anul în curs să coboare la 1,32% din PIB.

Practic, în ultimii șase ani, sumele achitate cu dobânzile, numai pentru a menține datoriile făcute în decursul timpului la același nivel s-au situat în jurul pragului de 10 miliarde de lei anual în prețurile curente ale perioadelor, indiferent de nivelul PIB și de evoluția economiei.

Adică de patru ori mai mult în termeni nominali față de ultimul an de dinaintea intrării în UE, când au reprezentat doar 0,72% din PIB.

tabel1

Datele arată că, în pofida unei datorii publice relativ reduse raportată la PIB față de cerința de maxim 60% impusă prin criteriile de la Maastricht (triplată totuși, de la circa 13% în 2008 spre 39% în 2015) costul total cu dobânzile pentru România în perioada 2006 – 2016 se apropie de 20 de miliarde de eurobani care au fost dați în contul împrumuturilor luate succesiv, rămase fără urme palpabile.

Dată fiind nevoia acută de fonduri în domenii precum sănătatea, învățământul sau investițiile în infrastructură, este evidentă ”penalizarea” acestor domenii în baza acumulării de deficite publice de după 1989. Deficite care au dus la anihilarea parțială a singurului atu major cu care România a ieșit din socialism, și anume lipsa datoriei externe.

Desigur, aceste deficite ar fi avut un rost dacă banii ar fi fost folosiți pentru dezvoltare, cu efecte vizibile și durabile asupra serviciilor oferite de stat, inclusiv pentru facilitarea dezvoltării sectorului privat al economiei, și nu pentru consum. Astfel încât efectul lor negativ în plan financiar să fie anulat de efectul pozitiv al unor încasări crescute pe baza unei creșteri economice mai rapide.

Din păcate, însă, nu acesta a fost cazul României. În nici un caz, sumele împrumutate pentru a fi folosite înainte de fi fost produse și impozite de stat din economia națională, nu au produs un spor de încasări care să justifice apelul la bani suplimentari față de posibilitățile bugetului.

Creșterea de la 0,66% din PIB și până la 1,88% din PIB, respectiv de la mai puțin de două procente spre șase procente din sumele aflate la dispoziția statului s-a produs, pe fondul crizei economice, într-o perioadă în care beneficiile angajate nesăbuit în perioade electorale de politicieni mai mult sau mai puțin conștienți de consecințe, au depășit cu mult ce se putea da în baza creșterii economice.

Ele au generat deficite cronice imposibil de reversat (vezi, de pildă, cele patru miliarde de euro ”gaură” la sistemul de pensii, nivel la care doar domeniul asigurărilor sociale singur acoperă aproape tot spațiul de 3% deficit permis de criteriile de la Maastricht) și în continuă expansiune.

Acum se vehiculează ideea de-a dreptul sinucigașă de a crește punctul de pensie la 45% din venitul salarial mediu brut, adică 63% din net, adică un raport de peste 70% între pensia medie netă și salariul mediu net. Ceea ce ar echivala cu un împrumut la dobânda pieței (oricare ar fi ea peste ani de zile) al generațiilor trecute plătibil de cei aflați în activitate și de generațiile viitoare.

Situația pe acest an arăta destul de bine în urmă cu aproape trei luni, conform cifrelor oficiale (mai mari ca procentaj în PIB, deoarece pe sistem european se face o consolidare cu fonduri aflate la dispoziția Executivului pentru situații neprevăzute ce pot apare în sistemul financiar). Dar se pare că tocmai acest fapt a dat idei de superoferte electorale gen Black Friday pe dos.

tabel2Explicația evoluției favorabile a plăților cu dobânzile nu constă într-un efort real de a diminua datoria din încasări ci din condițiile mai favorabile de refinanțare, prin care s-au înlocuit datorii la dobânzi mai mari cu aceleași datorii la dobânzi mai mici. Astfel de la o medie de circa 4,7% ( cam 6% la intern și 3,8% la extern) la începutul acestui an, dobânda medie a scăzut destul de abrupt undeva sub 4% ( cam 4,4% la intern și 3,6% la extern, pe total portofoliu de credite).

De ce ar fi prudent să o lăsăm mai moale cu cheltuielile

După ce s-au fript cu ciorba grecească, este foarte probabil ca investitorii să sufle și în iaurtul românesc. Adică dacă li se schimbă sentimentul față de noi dacă ne văd că suntem la fel de darnici pe banii altora, s-ar putea ca trendul descrescător al dobânzilor la care se refinanțează datoria publică să se inverseze rapid.

Mai ales la primul semn că avansul economic pierde vizibil din viteză și nu ține pasul cu cheltuielile angajate de stat. Caz în care, de la o medie în prezent de circa 3,8% a acestor dobânzi, ne putem duce înapoi în criză, când am fost nevoiți să apelăm la banii instituțiilor internaționale (observați că tot nu am adus media obligațiilor asumate până la dobânda de 3,5% cerută de FMI, în pofida supralichidității de moment de pe piețele internaționale).

Iar de 1,3% – 1,5% din PIB cheltuieli cu dobânzile ne putem duce pronto la 2,5 – 3% din PIB cost pentru aceeași datorie publică (în cazul fericit în care nu ar crește, după cum se prefigurează deja, chiar la solicitarea unor actuali și, din păcate, viitori parlamentari). Precizăm din nou, pentru cei care au fost mai puțin atenți la ciclurile economice, că limita de 3% deficit a fost fixată prentru vremuri de recesiune și nu de creștere robustă. Ea este strict LIMITATIVĂ pentru cazuri de avarie și nu INDICATIVĂ.

Toate acestea în condițiile în se livrează populației, și pe stânga și pe dreapta, textul cu relaxarea fiscală (a se citi impozite și taxe tot mai mici), care ne va duce în Guiness Book-ul european anului 2017 cu mai puțin de 26% din PIB venituri fiscale. bani de care vrem să beneficiem de servicii sociale echivalente cu cele din state care strâng de la populație sume de ordinul a 35% – 40% din PIB.

Publicat la data de 20.11.2016 .

Un raspuns

  1. Ștefan A.
    21.11.2016, 10:48 am

    Deficitul bugetar anual al Romaniei depaseste mereu suma dobanzilor anuale de platit la datoria publica . Adica soldul primar e NEGATIV.
    Care este neimportant din moment ce si Grecia a avut aceasi problema bugetara . 🙂 Rezolvata “stiintific” prin mai multe planuri anuale de salvare (cu noi imprumuturi , taieri de cheltuieli publice, inclusiv reducere de pensi) . Deci nu se poate spune ca Romania nu e avizata din moment ce se comporta identic ca Grecia pre faliment . 🙂

    In general se numeste “capcana dobanzilor” .
    NU DEPINDE DE VALOAREA (in % PIB ) A DATORIEI PUBLICE.
    Te imprumuti ca sa platesti dobanzile aferente anuale + alte imprumuturi pentru a acoperi cheltuieli bugetare . Practic statul NU POATE ONORA toate cheltuielile fara noi imprumuturi . Iar cind aceste noi imprumuturi anuale depasesc suma dobanzilor de platit , statul e in faliment (de facto dar fara sa fie oficializat)

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Tomografia sistemului de Sănătate: Aparatura medicală în România – ”decât mult și fără rost, mai bine puțin și prost”

România este statul membru UE în care se regăsesc cele mai puține și cel mai prost utilizate aparate de imagistică medicală, potrivit datelor publicate...Citeste mai departe »

Marin Pana

O analiză: Ce înseamnă, de fapt, Brexitul. Atât pentru economia UE cât și pentru britanici

Ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, prescurtat Brexit, va duce la scăderea PIB-ului UE cu circa o șesime dar va mări semnificativ excedentul balanței...Citeste mai departe »

Marin Pana

Salariul mediu brut a trecut de 3000 de lei: dispunerea câștigurilor pe domenii de activitate

Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna noiembrie 2016 a depășit pragul psihologic de 3.000 de lei cu cinci lei, după ce...Citeste mai departe »

Marin Pana

Atenție la industrie! Și mai ușor cu redistribuirea unei creșteri prezumate – să ne uităm la Germania

Într-o perioadă în care toată atenția s-a concentrat publică s-a canalizat asupra redistribuirii beneficiilor unei creșteri economice robuste, prezumate a veni de la sine,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Premieră istorică: ponderea salariului a depășit 60% din venituri. Unde s-au dus banii economisiți la alimente

Datele publicate de INS pentru trimestrul III 2016 arată că veniturile românilor au ajuns la nivelul de 1.125 lei lunar pe persoană și 2.927...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Inaugurarea erei Trump: un discurs pentru neliniștea noastră. S-ar bate oare acest președinte pentru noi?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: 20 ianuarie 2017. S-a intrat oficial în era Trump, deschisă de votul americanilor din 8 noiembrie 2016 și făcută posibilă de un...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / De capul nostru sau cu un frate mai mare ?

Radu Crăciun

Stiti, acela de la care poti acumula experienta de viata mult mai repede decat a facut-o el, evitand greselile lui. Acela care te ia...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Mocirla statului de drept și inflexiunea istorică: Justiția, de la prestări Servicii la servicii Anticorupție

Cristian Grosu

Azi, în ianuarie 2017, România se află într-un nou – și foarte mare, poate cel mai mare – impas, care-i afectează atât funcționarea pe...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Brexit, Frexit, Grexit, Nexit. Mai poate fi oprită dezintegrarea europeană?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Geert Wilders şi Partidul Libertăţii din Olanda (PVV), de extremă dreapta, vor câştiga alegerile generale din 15 martie a.c. (greu de crezut...Citeste mai departe »

Îndatorarea României cu încă 24-30 miliarde de euro în următorii 4 ani se joacă chiar acum

Cristian Tudorescu

Mediul economic asteapta cifrele de buget pe 2017 si estimarile de crestere economica pe care se bazeaza Guvernul. Cel mai simplu lucru este sa...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Unde ducem (sau unde o duce cine-o duce) legislația fiscală?

Gabriel Biris

Printr-o mișcare fulger, în ședința de guvern de vineri, 6 ianuarie, guvernul a aprobat o ordonanță de urgență (OUG 3/2017) de modificare a Codului...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Următoarea provocare pentru elitele României

Valentin Lazea

Primul deceniu petrecut de România în interiorul Uniunii Europene a fost un succes incontestabil, aşa cum o arată numeroase analize recente. Chiar dacă inegalitatea...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Nivelul sărăciei crește în România “proporțional” cu creșterea instrumentelor de asistență socială

Andreea Paul

Sărăcia extremă și sărăcia relativă, raportată la nivelul mediu de trai românesc, au crescut în România în pofida creșterii economice din ultimele două decenii....Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Guvernul mâinilor stângi și România lui

Cristian Grosu

Există doi nominalizați – care deseară vor deveni, împreună cu toată echipa, miniștri – care Nu au pur și simplu ce căuta în acest...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Criza Uniunii Europene și a ordinii globale: cutremurele din 2016 anunță un tsunami în 2017?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: 2016 a fost deja denumit, în presa internațională, „annus horribilis” pentru Uniunea Europeană, având în epicentrul crizei mult discutatul Brexit din 23...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Reorganizarea securității militare în Europa: alternativa la confruntare

Cristian Diaconescu

La iniţiativa Germaniei, 14 state europene au susţinut o declaraţie prin care solicită acordul Comunităţii Internaţionale privind iniţierea unor discuţii preliminare cu Rusia vizând...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Războiul secolului care ne va defini viitorul

Radu Crăciun

Traim intr-o lume din ce in ce mai complexa, mai agitata, mai instabila si mai impredictibila. In ultima instanta, din ce in ce mai...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Retribuirea în sectorul public: trei anomalii și o soluție

Aurelian Dochia

Retribuirea în sectorul public este una din temele prioritare cvasi-permanente ale agendei politice iar anul 2016 este un exemplu perfect. Guvernul tehnocrat a moștenit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Păcatele strategiilor românești: Un program de guvernare pentru siguranța națională

Cristian Grosu

Cu cele 51 (și cu cea care se pregătește acum, 52) de strategii de dezvoltare a României din ultimul deceniu – toate realizate la...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Inflația (deflația) și credibilitatea băncilor centrale; de ce s-a recurs la ”relaxare cantitativă”?

Daniel Daianu

Expectatiille inflationiste au un rol major in mersul inflatiei si conduita bancilor centrale. Guvernatorul Bancii Centrale a Irlandei, Philip Lane, afirma ca nu trebuie...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Când lumea merge mult mai repede decât oamenii. De la generația Flower Power la generația Flower Power

Rândurile de mai jos nu sunt despre alegerile din SUA : ele se bizuie, însă, pe acest exemplu și țin de un fir care...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română