Valoarea adăugată brută din economie – afectată de taxare. Noile date ale INS reconfirmă recesiunea tehnică

de Marin Pana | 3.9.2014 .

Datele extinse prezentate miercuri 3 septembrie de Institul Național de Statistică referitor la creșterea economică din prima jumătate a acestui an au confirmat recesiunea tehnică, concretizată în valorile negative consemnate în termeni ajustați sezonier pentru fiecare din primele două trimestre. Acestea au rămas în varianta provizorie 1 ( mai urmează o recalculare, apoi peste un an varianta semidefinitivă și abia peste doi ani valorile definitive), de -0,2% și -1,0% raportat la trimestrele anterioare.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Cu toate acestea, dacă se face o comparație cu aceeași perioadă din 2013, valorile sunt pozitive, respectiv 3,7% pentru trimestrul unu și +1,5% pentru trimestrul doi, de unde rezultă un avans economic de 2,6% pentru prima jumătate a anului în curs. Este și motivul pentru care recesiunea a fost definită drept ”tehnică”, în fapt o încetinire a economiei față de rezultatele bune din a doua jumătate a lui 2013.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Taxarea a mușcat din valoarea adăugată în economie

De remarcat, totuși, faptul că trei sferturi din creșterea economică brută înregistrată în trimestrul al doilea din acest an a provenit din majorarea impozitelor nete pe produs (INP), doar un sfert fiind pusă pe seama valorii adăugate brute (VAB), care sintetizează rezultatele propriu-zise ale economiei (metodologia de formare a PIB prevede însumarea VAB cu INP).

Numai această situație cu caracter excepțional din trimestrul doi a dus la consemnarea unei contribuții de o treime a impozitelor în creșterea economică pe ansamblul semestrului unu din 2014. Creștere în care valoarea adăugată deține, în mod firesc, partea cea mai importantă. Este un semnal de alarmă în privința efectului majorării taxării, ce dă un plus contabil în PIB dar afectează valoarea adăugată în economie.

Comerțul este domeniul care a tras în jos PIB cu influența cea mai puternică în trimestrul doi (efect de -0,5% pe rezultatul de creștere economică brută). Construcțiile și agricultura au fost celelalte două sectoate care figurează pe minus ( cu câte -0,3% fiecare), în timp ce intermedierile financiare și asigurările au revenit pe zero ( rezultatul pe semestrul unu a rămas ușor în domeniul negativ, cu -0,1%).

În structură, se poate observa în formarea PIB o încetinire a activității pe trimestrul doi din 2014 pe toată linia în domeniile principale, agricutură, industrie, construcții și comerț. Aceasta se vede în indicii volumelor de activitate mai mici în trimestrul doi față de rezultatele pe tot semestrul unu. Surprinzător, comerțul figurează cu rezultate clar tot mai slabe ( -4,3% ) și cu indici de preț în creștere ( 7,4%, în pofida recordurilor consemnate în inflația urmărită la nivelul indicelui prețurilor de consum ).

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Îmbunătățiri, ca tendință a activității în trimestrul doi, se văd la grupele de comunicații, intermedieri financiare, tranzacții imobiliare și activități în sectorul privat, cu observația că intermedierile financiare încă mai au puțin de recuperat pentru a reveni la datele trimestriale din 2013.

Una peste alta, valoarea adăugată brută se arată a fi în pierdere certă de viteză, semn îngrijorător dacă acesată evoluție nu va fi stopată și inversată rapid, chiar pe parcursul trimestrului trei. Este un deziderat dificil, nu doar prin prisma ultimelor evoluții din principalele domenii economice, dar și prin efectul de bază nefavorabil, dat tocmai de rezultatele de creștere economică foarte bune din a doua parte a lui 2013 (acestea au fost de +4,3% și, respectiv, 5%, v. tabelul).

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

De aceea, este posibil, chiar dacă valorile de creștere de la un trimestru la altul vor reveni în domeniul pozitiv și vom ieși din recesiunea tehnică, ca avansul economic la nivelul întregului an față de 2013 să nu avanseze sau chiar să se micșoreze în raport cu cifra de 2,6% consemnată pe prima jumătate a lui 2014.

Demn de reținut, ponderea trimestrelor trei și patru în rezultatul anual este mai mare decât cea a trimestrelor unu și doi (undeva spre trei cincimi față de două cincimi), ceea ce înseamnă că valorile consemnate pe final vor fi mai importante decât cele de la începutul anului.

Publicat la data de 3.9.2014 .

Un raspuns

  1. Caliman Eugen - analist dezvoltare economica
    3.9.2014, 10:40 pm

    Daca cresterea economica rezulta si din cresterea impozitarii, nu inteleg de ce Premierul nu creste impozitele, ca sa ajungem la o crestere economica robusta, chineza, de 7 – 8 la suta pe an!Data naibii, aceasta “statistica” a cresterii economice din condei!
    Ce mai conteaza ca, valoarea adaugata (bruta) pe economie a luat-o la vale, cind nu-i vorba de recesiune, ci numai de o “incetinire a cresterii”, deoarece impozitele nu au crescut cit trebuiau…

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Contul curent: Nerezidenții reunță la depozitele în lei, ”căpșunarii” trimit acasă tot mai puțin, deficitul traversează pragul de 4 mld. euro

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primele opt luni ale anului în curs un deficit de peste patru miliarde de euro,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Creşterea PIB 2015, majorată la 4% în varianta definitivă: observațiile la care ne constrânge experiența

INS a anunțat pentru anul 2015 valoarea definitivă a PIB de 712.658,5 milioane lei în preţuri curente, respectiv un ritm de creştere în termeni...Citeste mai departe »

Vladimir Ionescu

Vânzarea terenurilor către străini: Ghid european pentru protejarea de tranzacțiile speculative

Comisia Europeană a emis miercuri setul de îndrumări cu privire la ce pot face statele membre pentru a-și proteja terenurile agricole de amenințări precum...Citeste mai departe »

Marin Pana

Inflația: record al ultimilor 4 ani – alimentată de combustibili şi majorarea veniturilor. Și continuă urcușul

Potrivit datelor comunicate de INS, România a înregistrat în septembrie 2017 o creştere a prețurilor faţă de luna precedentă de 0,50%, cea mai mare...Citeste mai departe »

Iulian Soare

Politico: Diviziunile de pe frontul de est al UE

Din nou, dezbaterea se poartă despre cât de rapid, sau cât de lent, ar trebui să se desfășoare procesul de integrare al statelor membre...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Şi Cehia? Europa Centrală se scufundă în euroscepticism. Cât timp mai rezistă opţiunea proeuropeană în România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După virajul recent al Austriei spre o dreaptă conservatoare contondentă, care va coabita tot mai dificil cu Bruxellesul, apropiatele alegeri parlamentare din...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Mutarea contribuțiilor: Calcule, probleme și posibile soluții

Gabriel Biris

Vara anului 2017 a adus un noian de reglementări noi care vizează fie direct, fie indirect legislația muncii, mai toate având scopul declarat de...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Suntem inundați cu bani. Ce urmează?

Radu Crăciun

Tentatia diversilor analisti sau lideri de opinie de a anticipa viitorul prin prisma evolutiilor istorice nu conteneste sa ma uimeasca. Pentru ca este dovada...Citeste mai departe »

Cronica unei Președinții anunțate … (I)

Gabriela Drăgan

Se apropie cu pași repezi momentul în care România va prelua Președinția Consiliului UE. În fapt, au mai rămas 15 luni până la 1...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un doctorat cu prim-viceguvernatorul: noua mare problemă a economiei private

Cristian Grosu

Pare halucinant că nu știm azi cum va arăta fiscalitatea peste 3 luni? și că n-am știut acum 6 luni cum o să arate...Citeste mai departe »

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română