joi

18 august, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

3 septembrie, 2014

Datele extinse prezentate miercuri 3 septembrie de Institul Național de Statistică referitor la creșterea economică din prima jumătate a acestui an au confirmat recesiunea tehnică, concretizată în valorile negative consemnate în termeni ajustați sezonier pentru fiecare din primele două trimestre. Acestea au rămas în varianta provizorie 1 ( mai urmează o recalculare, apoi peste un an varianta semidefinitivă și abia peste doi ani valorile definitive), de -0,2% și -1,0% raportat la trimestrele anterioare.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Cu toate acestea, dacă se face o comparație cu aceeași perioadă din 2013, valorile sunt pozitive, respectiv 3,7% pentru trimestrul unu și +1,5% pentru trimestrul doi, de unde rezultă un avans economic de 2,6% pentru prima jumătate a anului în curs. Este și motivul pentru care recesiunea a fost definită drept ”tehnică”, în fapt o încetinire a economiei față de rezultatele bune din a doua jumătate a lui 2013.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Taxarea a mușcat din valoarea adăugată în economie

De remarcat, totuși, faptul că trei sferturi din creșterea economică brută înregistrată în trimestrul al doilea din acest an a provenit din majorarea impozitelor nete pe produs (INP), doar un sfert fiind pusă pe seama valorii adăugate brute (VAB), care sintetizează rezultatele propriu-zise ale economiei (metodologia de formare a PIB prevede însumarea VAB cu INP).


Numai această situație cu caracter excepțional din trimestrul doi a dus la consemnarea unei contribuții de o treime a impozitelor în creșterea economică pe ansamblul semestrului unu din 2014. Creștere în care valoarea adăugată deține, în mod firesc, partea cea mai importantă. Este un semnal de alarmă în privința efectului majorării taxării, ce dă un plus contabil în PIB dar afectează valoarea adăugată în economie.

Comerțul este domeniul care a tras în jos PIB cu influența cea mai puternică în trimestrul doi (efect de -0,5% pe rezultatul de creștere economică brută). Construcțiile și agricultura au fost celelalte două sectoate care figurează pe minus ( cu câte -0,3% fiecare), în timp ce intermedierile financiare și asigurările au revenit pe zero ( rezultatul pe semestrul unu a rămas ușor în domeniul negativ, cu -0,1%).

În structură, se poate observa în formarea PIB o încetinire a activității pe trimestrul doi din 2014 pe toată linia în domeniile principale, agricutură, industrie, construcții și comerț. Aceasta se vede în indicii volumelor de activitate mai mici în trimestrul doi față de rezultatele pe tot semestrul unu. Surprinzător, comerțul figurează cu rezultate clar tot mai slabe ( -4,3% ) și cu indici de preț în creștere ( 7,4%, în pofida recordurilor consemnate în inflația urmărită la nivelul indicelui prețurilor de consum ).

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Îmbunătățiri, ca tendință a activității în trimestrul doi, se văd la grupele de comunicații, intermedieri financiare, tranzacții imobiliare și activități în sectorul privat, cu observația că intermedierile financiare încă mai au puțin de recuperat pentru a reveni la datele trimestriale din 2013.


Una peste alta, valoarea adăugată brută se arată a fi în pierdere certă de viteză, semn îngrijorător dacă acesată evoluție nu va fi stopată și inversată rapid, chiar pe parcursul trimestrului trei. Este un deziderat dificil, nu doar prin prisma ultimelor evoluții din principalele domenii economice, dar și prin efectul de bază nefavorabil, dat tocmai de rezultatele de creștere economică foarte bune din a doua parte a lui 2013 (acestea au fost de +4,3% și, respectiv, 5%, v. tabelul).

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

De aceea, este posibil, chiar dacă valorile de creștere de la un trimestru la altul vor reveni în domeniul pozitiv și vom ieși din recesiunea tehnică, ca avansul economic la nivelul întregului an față de 2013 să nu avanseze sau chiar să se micșoreze în raport cu cifra de 2,6% consemnată pe prima jumătate a lui 2014.

Demn de reținut, ponderea trimestrelor trei și patru în rezultatul anual este mai mare decât cea a trimestrelor unu și doi (undeva spre trei cincimi față de două cincimi), ceea ce înseamnă că valorile consemnate pe final vor fi mai importante decât cele de la începutul anului.

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. Daca cresterea economica rezulta si din cresterea impozitarii, nu inteleg de ce Premierul nu creste impozitele, ca sa ajungem la o crestere economica robusta, chineza, de 7 – 8 la suta pe an!Data naibii, aceasta „statistica” a cresterii economice din condei!
    Ce mai conteaza ca, valoarea adaugata (bruta) pe economie a luat-o la vale, cind nu-i vorba de recesiune, ci numai de o „incetinire a cresterii”, deoarece impozitele nu au crescut cit trebuiau…

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Un răspuns

  1. Daca cresterea economica rezulta si din cresterea impozitarii, nu inteleg de ce Premierul nu creste impozitele, ca sa ajungem la o crestere economica robusta, chineza, de 7 – 8 la suta pe an!Data naibii, aceasta „statistica” a cresterii economice din condei!
    Ce mai conteaza ca, valoarea adaugata (bruta) pe economie a luat-o la vale, cind nu-i vorba de recesiune, ci numai de o „incetinire a cresterii”, deoarece impozitele nu au crescut cit trebuiau…

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Scumpirea energiei electrice a fost amplificată de mecanismul formării prețurilor adoptat în UE („pay as clear”), care promovează alinierea prețurilor angro la cel mai mare cerut pe piață.

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: