Upgradarea finanțării economiei românești: Pas mare pentru Bursa de la București

de Victor Bratu | 30.9.2016 .

bvbRomânia a fost inclusă oficial în Watchlist, lista țărilor care prezintă un potențial substanțial de a trece la statutul de piață emergentă, conform deciziei FTSE Russell, publicată joi, informează Bursa de Valori București.

Anunțul BVB

“Piața de capital din România a fost inclusă pe lista țărilor care prezintă un potențial substanțial de a trece la statutul de piață emergentă într-un orizont de timp scurt sau mediu. Este efectul progresului imens depus pentru reformarea infrastructurii pieței, conform obiectivelor stabilite în proiectul de eliminare a barierelor care împiedicau dezvoltarea pieței de capital, precum și în strategia de afaceri a BVB”, menționează reprezentanții bursei.

“În prezent, pe lângă FTSE Russell, alte trei instituții importante recunoscute internațional, respectiv MCSI (SUA), S&P Dow Jones (SUA) și STOXX (Elveția), evaluează piața de capital din România. Criteriile care trebuie îndeplinite și procesul de analiză sunt relativ similare și se referă, în principal, la valoarea tranzacțiilor și dimensiunea companiilor listate la bursă, precum și accesul rapid al investitorilor la piața de capital și modul în care aceștia pot cumpăra și vinde acțiuni”, precizează anunțul Bursei de Valori București.

Marele pas pentru România: acces la finanțări pe o piață de 30 de ori mai mare

Trecerea de la statutul de ”economie de frontieră” la cel de ”economie emergentă” generează consecințe remarcabile pentru economnie: ar însemna acces la finanțări internaționale de 30 de ori mai mari decât cele pe care le pun la dispoziție, la ora actuală, marile fonduri de investiții pentru piețele de frontieră, categorie la care suntem încadrați în prezent.

Dacă pentru piețele de frontieră, alocările sunt de circa 50 de miliarde de dolari, pentru cele emergente acestea se ridică la 1.200-1.500 de miliarde de dolari.

Mai mult, atragerea de capital străin ar însemna și o creștere a acțiunilor companiilor listate la București, cu beneficii directe pentru statutul român care controlează multe dintre marile companii listate pe bursă.

În urmă cu trei ani, trei piețe de capital au primit statutul de piețe emergente, două din Emiratele Arabe Unite și cea din Qatar.

Înainte de upgrade, Qatar-ul avea o medie a tranzacțiilor zilnice de circa 18 milioane de dolari, dublu față de nivelul din România. După upgrade, suma a sărit la 170 de milioane de dolari.

Condiții de promovare în liga superioară

Promovarea în categoria superioară se va realiza după ce Bursa de la București îndeplinește câteva condiții esențiale: criterii calitative – ce țin de încrederea investitorilor în piața locală, dar și o serie de criterii cantitative, fără de care nu putem să avem un dosar pe masa celor care ar putea decide acordarea unui ”rating” mai bun.

(Citiți și: Valentin Lazea (BNR)- despre piața de capital: Avem nevoie de o altă calitate de investitori străini și o altă cantitate de investitori români)

Criteriile cantitative se referă la:

  • condițiilor de lichiditate a pieței în ansamblu
  • prezența în piață a companiilor mari cu valori de tranzacționare individuale semnificative

Cum putem obține statutul: Măsuri concrete

Pentru a obține statutul de piață emergentă, România trebuie să îndeplinească o serie de criterii.

Spre exemplu, pentru a primi upgrade-ul în indicele Morgan Stanley Capital International (MSCI) – unul dintre cele mai importante alături de FTSE și S&P – România trebuie să le demonstreze membrilor din comisiile cu drept de vot că piața de capital este ”prietenoasă” cu investitorii străini, în special în ceea ce privește accesul și costurile de tranzacționare. Din aceste comisii fac parte reprezentanți ai fondurilor de investiții care plasează banii pe bursele emergente.

”Unul dintre reproșuri a fost costul de tranzacționare (costurile directe și indirecte, inclusiv costurile ASF, costurile de tranzacțioanre și comisionaele brokerilor, n.r.). Am redus 20-25% și ASF-ul și noi. Anul trecut, asta a fost o reducere consistentă care ne-a afectat inclusiv veniturile”, explica Lucian Anghel, președintele CA-ului BVB, pentru cursdeguvernare.ro.

(Citiți și: Upgradarea finanțării economiei: Tranziția BVB de la piață de frontieră la piață emergentă: Ce măsuri presupune)

Un alt criteriu calitativ ar fi o competiție mai puternică între brokeri.

Cum ajung banii în România

În mod normal, poziționarea României pe ”watchlist-ul” FTSE Russell durează un an, perioadă în care investitorii să poată urmări evoluția acțiunilor și să se documenteze în legătură cu piața ce ar putea primi statutul de piață emergentă.

Odată ce devine piață emergentă, în funcție de volum (de valoarea acțiunilor tranzacționabile) România primește un procent în indicele piețelor emergente, mecanism identic celui aferent piețelor de frontieră.

Apoi intervin așa-numitele ETF-uri (Exchange Traded Funds) – fonduri care urmăresc anumiți indicatori bursieri și a căror portofolii copiază acești indicator, fonduri care nu încearcă să ”bată” piața ci să fie ”piața”. Mai exact, dacă România ar primi, spre exemplu, o cotă de 2% în indexul MSCI, aceste fonduri ar investi 2% din sumele disponibile în România.

Situația la zi

La ora actuală, România are o pondere de 4,48% în indexul MSCI pentru piețele de frontieră, ceea ce ne plasează pe poziția a opta în această categorie, după Kuweit (22,69%), Argentina (15,07%), Nigeria (12,58%), Pakistan (10,02%), Kenya (6,4%), Maroc (5,98%) și Oman (5,14%).

Companiile românești incluse în acest indice sunt Banca Transilvania, BRD, Electrica, Romgaz, Transgaz și Petrom.

frontiera

BVB vs. bursele din regiune

Capitalizarea bursiera a tuturor companiilor listate la Bursa de Valori București a fost, în decembrie 2015, de 146 de miliarde de lei (circa 32,2 miliarde de euro). Din această valoare, capitalizarea bursieră a companiilor românești a fost de 76,8 miliarde de lei (16,9 miliarde de euro).

În decembrie, cele mai tranzacționate cinci acțiuni au fost: Banca Transilvania (TLV), Fondul Proprietatea (FP), OMV Petrom (SNP), Romgaz (SNG) și BRD-Groupe Societe Generale (BRD), cu o valoare totală de aproape 480 de milioane de lei.

Valoarea medie zilnică de tranzacționare a fost de aproape 32 de milioane lei (7,1 milioane de euro) în decembrie 2015, cu 13% sub cea înregistrată în noiembrie 2015. Față de decembrie 2014, diferența este de 19%.

Spre comparație, capitalizarea bursieră a companiilor listate pe bursa de la Varșovia (Polonia) era, în martie 2015, de 155,7 miliarde de euro, iar valoarea medie zilnică a tranzacțiilor de 217,4 milioane de euro. În Cehia, capitalizarea pieței de capital era de 24,3 miliarde de lei, iar valoarea zilnică a tranzacțiilor, de 20,8 milioane de euro. Cehia a fost upgragată la statutul de piață emergentă.

Publicat la data de 30.9.2016 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Vladimir Ionescu

Nominalizații oficial pentru ministerele remaniate. Unde au ajuns remaniații

La Ministerul Transporturilor va fi propus Felix Stroe, la Ministerul Dezvoltării și Administrației Publice – Paul Stănescu și la Ministerul Fondurilor Europene – Marius...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Premierul a trecut prin CEx demisiile ministrilor Shhaideh, Plumb și Cuc. Urmează CEx-ul pentru înlocuitori

Şedinţa Comitetului Executiv al PSD s-a încheiat după aproape şase ore, cu o jumătate de victorie a premierului Mihai Tudose: miniştrii Sevil Shhaideh, Rovana...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Documente / ANAF modifică criteriile de evaluare în procedura de acordare a codului de TVA

După retragerea criteriului privind ”intenția și capacitatea” de a derula afaceri și la presiunile mediului de afaceri, ANAF a publicat joi seara proiectul unui...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Comisia Buget-Finanțe din Senat desființează măsuri fiscale majore ale Guvernului

Comisia de buget din Senat a decis, marţi, modificarea radicală a unor decizii fiscale importante luate, cu aprobarea liderilor coaliției de guvernare, de către...Citeste mai departe »

Iulian Soare

Germania: s-au terminat alegerile, începe marșul spre o nouă UE. Merkel – al 4-lea mandat de cancelar

Creștin – democrații (CDU) au câștigat alegerile legislative din Germania, Angela Markel a obținut al patrulea mandat de cancelar, iar Alternativa pentru Germania (AfD) a...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Şi Cehia? Europa Centrală se scufundă în euroscepticism. Cât timp mai rezistă opţiunea proeuropeană în România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După virajul recent al Austriei spre o dreaptă conservatoare contondentă, care va coabita tot mai dificil cu Bruxellesul, apropiatele alegeri parlamentare din...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Mutarea contribuțiilor: Calcule, probleme și posibile soluții

Gabriel Biris

Vara anului 2017 a adus un noian de reglementări noi care vizează fie direct, fie indirect legislația muncii, mai toate având scopul declarat de...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Suntem inundați cu bani. Ce urmează?

Radu Crăciun

Tentatia diversilor analisti sau lideri de opinie de a anticipa viitorul prin prisma evolutiilor istorice nu conteneste sa ma uimeasca. Pentru ca este dovada...Citeste mai departe »

Cronica unei Președinții anunțate … (I)

Gabriela Drăgan

Se apropie cu pași repezi momentul în care România va prelua Președinția Consiliului UE. În fapt, au mai rămas 15 luni până la 1...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un doctorat cu prim-viceguvernatorul: noua mare problemă a economiei private

Cristian Grosu

Pare halucinant că nu știm azi cum va arăta fiscalitatea peste 3 luni? și că n-am știut acum 6 luni cum o să arate...Citeste mai departe »

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română