Unde mai sunt partidele? Foarte jos, răspunde IRES

de Vladimir Ionescu | 27.2.2016 .

partideUn studiu realizat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie – IRES pentru revista Sinteza, arată faptul că românii nu mai au încredere în partide:  mai mult de 9 din 10 respondenţi declară că au puţină şi foarte puţină încredere în partidele din România, iar trei sferturi dintre participanţii la studiu au păreri depreciative cu privire la partidele din România.

Principalele date ale sondajului IRES:

O asociere dominanță: politică= corupție

1

Click pentru mărire

  • Trei sferturi dintre români au păreri depreciative cu privire la partidele din România. În rândul bărbaţilor, între tinerii între 18 şi 35 de ani, locuitorii din zonele urbane şi în cazul persoanelor cu studii superioare, opiniile negative despre partide sunt mai frecvente.
  • Indicatorul de încredere  este şi mai puţin favorizant: mai mult de 9 din 10 respondenţi declară că au puţină şi foarte puţină încredere în partidele din România. Încrederea este cu atât mai scăzută cu cât vârsta respondenţilor este mai mică.
  • În timp ce mai mult de 9 din  10 respondenţi cred că partidele trebuie să reprezinte interesele cetăţenilor, doar 6% dintre participanţii la studiu sunt de părere că partidele din România îndeplinesc acest criteriu. Liderii de partid sunt consideraţi principalii beneficiari ai  intereselor partidelor, urmaţi de membrii de partid.
  • Atunci când sunt rugaţi să avanseze primul cuvânt care le vine în minte când se gândesc la partidele din România, majoritatea enunţurilor au caracter depreciativ la adresa formaţiunilor politice. Printre acestea cele mai frecvente se referă la: hoți / furt / escrocherie – indicate de 12% dintre participanţii la studiu, sau corupție / mită (10%). Asocierile pozitive sunt prezente într-o proporţie redusă.

Preferinţe cu privire la partide şi politicieni

2

Click pentru mărire

  • 6 din 10 români cred că partidele din România ar trebui să facă o politică naţională, în timp ce 3 din 10 cred că ar trebui să fie pro-occidentală.
  • Politica de tip naţională este împărtăşită într-o mai mare măsură de respondenţii tineri, de cei cu studii superioare, de cei care se autoevaluează ca având o orientare de centru şi de cei care locuiesc în Moldova. Orientarea pro-occidentală este prezentă într-o mai mare măsură la bărbaţi şi la persoanele între 36 şi 50 de ani.
  • Aproape 6 din 10 români preferă un politician independent, iar 3 din 10 îşi exprimă opţiunea pentru un politician afiliat unui partid. Opţiunea pentru indepedenţi este mai frecventă în rândul tinerilor între 18 şi 35 de ani, a celor cu studii medii,  a locuitorilor din Moldova şi a respondenţilor care se auto-evaluează ca fiind de dreapta. Afiliaţii sunt preferaţi de către vârstnici, de către persoanele cu studii şi de respondenţii care se poziţionează la stânga din punct de vedere politic.
  • La vot, pentru jumătate dintre români contează cel mai mult candidatul, pentru o treime contează programul. Doar 7% spun că ambele sunt importante în alegerea pe care o fac.
  • Candidatul este mai important pentru votanţii femei, pentru cei tineri între 18 şi 35 de ani, pentru cei cu educaţie scăzută, pentru locuitorii din Moldova, dar şi pentru respondenţii care se declară de dreapta.
  • Participanții la sondaj cred că partidele care vor insista în campanie pe problematica locurilor de muncă (51%) şi a infrastructurii (18%) vor câştiga alegerile parlamentare 2016

Ce şanse are un partid nou

  • 41% dintre respondenţi spun că ar fi dispuşi să voteze un nou partid care ar aparea pe scena politică din România, în timp ce 38% spun că nu ar fi dispuşi să îl voteze.
  • Deschişi la nou sunt: tinerii, votanţii educaţi şi care se declară de dreapta ca şi orientare politică.
  • 77% dintre participanţii la studiul IRES au declarat că nu pot avansa numele unei formaţiuni politice care s-a înfiinţat în ultimele 6 luni în România.
  • Nivelul de implicare a românilor în asociaţii sau organizaţii non-guvernamentale este foarte scăzut: doar 5% dintre participanţii la studiu spun că sunt membri într-o asociaţie sau organizaţie non-guvernamentală.

Ce cred românii despre partidele actuale?

Două formațiuni par să fi concentrat preferințele electorale. Opiniile majoritare sunt:

PSD= reprezintă cel mai bine interesele străzii (35%),  este orientat mai mult spre Rusia (32%), este cel mai bun partid (30%)

PNL– este orientat mai mult spre Occident (31%),  este cel mai bun partid (17%), reprezintă cel mai bine interesele străzii (17%)

Restul formațiunilor cunoscute au procente modeste, sau proaste, la toate caracteristicile sondate. La caracterizarea ”cel mai slab partid” se disting UDMR (12%), Mișcarea Populară (11%) și UNPR (9%)

Ce își dorește electoratul

3

Click pentru mărire

  • Sinceritatea şi reprezentarea intereselor ţării/cetăţenilor sunt principalele calităţi pe care trebuie să le aibă un partid pentru a reuşi să îi convingă pe români să devină membri. Dar mai mult de o treime dintre participanţii la studiu nu ştiu care ar trebui să fie aceste calităţi.
  • Românii vor pluri-partidism în Parlament: 33% dintre români cred că în Parlament ar trebui să ajungă mai mult de două partide, 32% spun că numărul optim ar fi două partide, iar 30% cred că în Parlament ar trebui să ajungă un singur partide.
  • O interzicere a migraţiei parlamentarilor şi a aleşilor locali de la un partid la altul ar fi bine receptată: 81% dintre cei chestionaţi sunt de acord cu această idee, în timp ce doar 12% cred că migraţia politică ar trebui interzisă.

Profilul politic al votantului

  • O treime dintre români nu sunt în măsură să se auto-poziţioneze din punct de vedere politic: 27% se declară de centru, 24% de dreapta şi 17% de stânga.
  • Cine sunt românii care se consideră de stânga: vârstnicii, cei cu studii elementare, persoanele din mediul rural şi cei care locuiesc în Moldova
  • Cine sunt românii care se consideră de centru: bărbaţii şi persoanele cu vârsta între 36 şi 50 de ani.
  • Cine sunt românii care se consideră de dreapta: bărbaţii, tinerii, persoanele cu studii superioare.
  • Dacă peste 90% din cei de stânga sunt de acord că statul ar trebui asigure locuri de muncă, locuințe,  82% din cei care se declară de dreapta susțin același lucru.
  • Când este vorba  de încurajarea protecției sociale a persoanelor aflate în nevoie, e normal ca cei de stânga să susțină o astfel de opțiune (97%), dar vedem că și cei de dreapta susțin același lucru în proporție de 93,7%.
  • Tema impozitării celor bogați pentru a-i ajuta pe cei săraci  este o temă clar de stânga și este normal să fie susținută în proporție de 82%, dar și 72,4% din cei de dreapta susțin același lucru.
  • Când e vorba de încurajarea economiei prin taxe mai mici și cei de stânga și cei de dreapta susțin același lucru în proporție de peste 93%.

Datele fac parte din studiul ”Partidele politice din România – percepţii şi reprezentări” realizat de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie – IRES în 2 februarie 2016, pe un eșantion total de 1.199 de subiecți cu vârsta de peste 18 ani, reprezentativ pentru populaţia adultă din România, marjă de eroare ±2,9%.

Publicat la data de 27.2.2016 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Remaniere de catifea: Oferta PSD în ”marja de manevră” indicată de președinte. Schimbări la 4 ministere

Premierul Sorin Grindeanu a anunțat miercuri că aduce trei miniștrii noi în Cabinet, doi dintre aceștia foști membri ai Guvernării Ponta. Pe 7 februarie...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Salariul minim – varianta etatistă : ministrul Olguța Vasilescu vrea debranșarea bugetarilor de salariații din privat. Ce spun sindicatele, ce spun patronatele

Cabinetul Sorin Grindeanu a luat în calcul varianta aplicării unui salariu minim diferențiat: pentru bugetari – unul mai mare și care să evolueze conform...Citeste mai departe »

Vladimir Ionescu

Șeful penitenciarelor despre grațierea pedepselor cu suspendare: Nu rezolvă problemele, întrebați inițiatorii care este logica

O eventuală lege de grațiere care să vizeze și pedepsele cu condamnarea nu poate rezolva problema supraaglomerării închisorilor, a declarat joi directorul Administraţiei Naţionale...Citeste mai departe »

Vladimir Ionescu

Mită de 1,4 milioane de lei de la firme de IT pentru ca o bancă de stat să le acorde contracte

Procurorii anticorupție l-au reținut pentru 24 de ore pe Bogdan Viorel Mitu, care ar fi primit peste 1,4 milioane lei pentru a determina președintele unei...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Strategia Academiei pentru ca, în 2038, poporul român să fie “educat și mândru” / Cei care doresc să emigreze, să-și plătească mai întâi studiile

Academia Română propune o soluție radicală pentru a stopa exodul creierelor – obligarea tinerilor să lucreze după absolvire în țară pe o perioadă similară...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.5217 lei
4.3066 lei
5.3635 lei

OPINII & EDITORIAL

Cristian Grosu / Sorry, e cam șocant: de ce, realmente, NU se poate fără mită în România

Cristian Grosu

Textul de mai jos e pentru cei dispuși să lase ipocrizia de-o parte. Cine nu poate, să nu se obosească. Știm cu adevărat în...Citeste mai departe »

Cristi Dănileț / Pe înțelesul tuturor: Decizia CCR privind abuzul în serviciu

Cristi Danilet

Celebra, de acum, OUG 13/2017 și-a propus modificarea textul din Codul penal care reglementa abuzul în serviciu sub pretextul că ar exista o decizie...Citeste mai departe »

Die Hard / Die Easy

Marin Pana

Dacă ar fi să pune marea problemă într-o singură frază, ea ar suna cam așa : Detaşarea de rezultatele economice/implicarea în rezultatele electorale a...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / “Ordinea post-occidentală” a lui Lavrov… Altul e pericolul

Valentin Naumescu

Puncte cheie: De câteva zile se scrie cu emoție și cu frenezie despre noua “ordine post-occidentală”, așa-zisul concept (cam mult spus) lansat de ministrul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Euro și “războiul valutar”’: nu economia Germaniei este problema!

Daniel Daianu

Voci din noua administratie republicana reproseaza Germaniei ca ar fi avantajata in relatiile comerciale internationale datorita unui nivel subevaluat al euro –care ar explica...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Ruleta rusească a statisticilor în Balcani: povestea unui tehnocrat

Radu Crăciun

 Pentru ca planuri de cheltuieli bugetare excesiv de optimiste sa para de fapt realiste este nevoie de venituri bugetare estimate in acelasi spirit. Pentru...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cei puțini și cei mulți: România iminentă și România unei lumi periculoase

Cristian Grosu

Cuvântul cheie al acestor ani e ”ireversibil”. Cheie: exact ca în imn – trecerea pragului critic de la care normalitatea intră în faza de...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / OUG 13, protestele și statul de drept de la București: o privire de dincolo de granițe

Cristian Diaconescu

Situaţia în România este tensionată din cauza unor proiecte de acte normative, care atât prin conţinut cât mai ales prin modalitatea de promovare au...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Europa şi lumea se schimbă periculos. Tocmai acum derapează România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Nu se putea un moment mai prost în care România să cadă în dizgrația Occidentului, pe o temă care marchează o vulnerabilitate...Citeste mai departe »

Cristi Dănileț / Ordonanța de marți noapte pe înțelesul tuturor

Cristi Danilet

Adoptare. În noaptea de 31 ian/1 febr 2017 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 92/2017 Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 13/2017 care...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / „Ucenicul” în acţiune: răscolirea Americii şi a lumii. Unde duce „revoluţia” lui Trump?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pe măsură ce trec zilele şi apar, una după alta, ordonanţele de la Casa Albă, se conturează tot mai clar profilul intern...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Mocirla statului de drept și inflexiunea istorică: Justiția, de la prestări Servicii la servicii Anticorupție

Cristian Grosu

Azi, în ianuarie 2017, România se află într-un nou – și foarte mare, poate cel mai mare – impas, care-i afectează atât funcționarea pe...Citeste mai departe »

Îndatorarea României cu încă 24-30 miliarde de euro în următorii 4 ani se joacă chiar acum

Cristian Tudorescu

Mediul economic asteapta cifrele de buget pe 2017 si estimarile de crestere economica pe care se bazeaza Guvernul. Cel mai simplu lucru este sa...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Unde ducem (sau unde o duce cine-o duce) legislația fiscală?

Gabriel Biris

Printr-o mișcare fulger, în ședința de guvern de vineri, 6 ianuarie, guvernul a aprobat o ordonanță de urgență (OUG 3/2017) de modificare a Codului...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Următoarea provocare pentru elitele României

Valentin Lazea

Primul deceniu petrecut de România în interiorul Uniunii Europene a fost un succes incontestabil, aşa cum o arată numeroase analize recente. Chiar dacă inegalitatea...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Doru exportatoru și Constituția lui Doru. Și viața lui Doru în țara lui Doru

N-am să uit niciodată privirea lui Doru (personaj real), în acel miez de zi din acel miez de vară din 1999. Luciditatea sadică cu...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română