Unde mai sunt partidele? Foarte jos, răspunde IRES

De Vladimir Ionescu | 27.2.2016 .

partideUn studiu realizat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie – IRES pentru revista Sinteza, arată faptul că românii nu mai au încredere în partide:  mai mult de 9 din 10 respondenţi declară că au puţină şi foarte puţină încredere în partidele din România, iar trei sferturi dintre participanţii la studiu au păreri depreciative cu privire la partidele din România.

Principalele date ale sondajului IRES:

O asociere dominanță: politică= corupție

1

Click pentru mărire

  • Trei sferturi dintre români au păreri depreciative cu privire la partidele din România. În rândul bărbaţilor, între tinerii între 18 şi 35 de ani, locuitorii din zonele urbane şi în cazul persoanelor cu studii superioare, opiniile negative despre partide sunt mai frecvente.
  • Indicatorul de încredere  este şi mai puţin favorizant: mai mult de 9 din 10 respondenţi declară că au puţină şi foarte puţină încredere în partidele din România. Încrederea este cu atât mai scăzută cu cât vârsta respondenţilor este mai mică.
  • În timp ce mai mult de 9 din  10 respondenţi cred că partidele trebuie să reprezinte interesele cetăţenilor, doar 6% dintre participanţii la studiu sunt de părere că partidele din România îndeplinesc acest criteriu. Liderii de partid sunt consideraţi principalii beneficiari ai  intereselor partidelor, urmaţi de membrii de partid.
  • Atunci când sunt rugaţi să avanseze primul cuvânt care le vine în minte când se gândesc la partidele din România, majoritatea enunţurilor au caracter depreciativ la adresa formaţiunilor politice. Printre acestea cele mai frecvente se referă la: hoți / furt / escrocherie – indicate de 12% dintre participanţii la studiu, sau corupție / mită (10%). Asocierile pozitive sunt prezente într-o proporţie redusă.

Preferinţe cu privire la partide şi politicieni

2

Click pentru mărire

  • 6 din 10 români cred că partidele din România ar trebui să facă o politică naţională, în timp ce 3 din 10 cred că ar trebui să fie pro-occidentală.
  • Politica de tip naţională este împărtăşită într-o mai mare măsură de respondenţii tineri, de cei cu studii superioare, de cei care se autoevaluează ca având o orientare de centru şi de cei care locuiesc în Moldova. Orientarea pro-occidentală este prezentă într-o mai mare măsură la bărbaţi şi la persoanele între 36 şi 50 de ani.
  • Aproape 6 din 10 români preferă un politician independent, iar 3 din 10 îşi exprimă opţiunea pentru un politician afiliat unui partid. Opţiunea pentru indepedenţi este mai frecventă în rândul tinerilor între 18 şi 35 de ani, a celor cu studii medii,  a locuitorilor din Moldova şi a respondenţilor care se auto-evaluează ca fiind de dreapta. Afiliaţii sunt preferaţi de către vârstnici, de către persoanele cu studii şi de respondenţii care se poziţionează la stânga din punct de vedere politic.
  • La vot, pentru jumătate dintre români contează cel mai mult candidatul, pentru o treime contează programul. Doar 7% spun că ambele sunt importante în alegerea pe care o fac.
  • Candidatul este mai important pentru votanţii femei, pentru cei tineri între 18 şi 35 de ani, pentru cei cu educaţie scăzută, pentru locuitorii din Moldova, dar şi pentru respondenţii care se declară de dreapta.
  • Participanții la sondaj cred că partidele care vor insista în campanie pe problematica locurilor de muncă (51%) şi a infrastructurii (18%) vor câştiga alegerile parlamentare 2016

Ce şanse are un partid nou

  • 41% dintre respondenţi spun că ar fi dispuşi să voteze un nou partid care ar aparea pe scena politică din România, în timp ce 38% spun că nu ar fi dispuşi să îl voteze.
  • Deschişi la nou sunt: tinerii, votanţii educaţi şi care se declară de dreapta ca şi orientare politică.
  • 77% dintre participanţii la studiul IRES au declarat că nu pot avansa numele unei formaţiuni politice care s-a înfiinţat în ultimele 6 luni în România.
  • Nivelul de implicare a românilor în asociaţii sau organizaţii non-guvernamentale este foarte scăzut: doar 5% dintre participanţii la studiu spun că sunt membri într-o asociaţie sau organizaţie non-guvernamentală.

Ce cred românii despre partidele actuale?

Două formațiuni par să fi concentrat preferințele electorale. Opiniile majoritare sunt:

PSD= reprezintă cel mai bine interesele străzii (35%),  este orientat mai mult spre Rusia (32%), este cel mai bun partid (30%)

PNL– este orientat mai mult spre Occident (31%),  este cel mai bun partid (17%), reprezintă cel mai bine interesele străzii (17%)

Restul formațiunilor cunoscute au procente modeste, sau proaste, la toate caracteristicile sondate. La caracterizarea ”cel mai slab partid” se disting UDMR (12%), Mișcarea Populară (11%) și UNPR (9%)

Ce își dorește electoratul

3

Click pentru mărire

  • Sinceritatea şi reprezentarea intereselor ţării/cetăţenilor sunt principalele calităţi pe care trebuie să le aibă un partid pentru a reuşi să îi convingă pe români să devină membri. Dar mai mult de o treime dintre participanţii la studiu nu ştiu care ar trebui să fie aceste calităţi.
  • Românii vor pluri-partidism în Parlament: 33% dintre români cred că în Parlament ar trebui să ajungă mai mult de două partide, 32% spun că numărul optim ar fi două partide, iar 30% cred că în Parlament ar trebui să ajungă un singur partide.
  • O interzicere a migraţiei parlamentarilor şi a aleşilor locali de la un partid la altul ar fi bine receptată: 81% dintre cei chestionaţi sunt de acord cu această idee, în timp ce doar 12% cred că migraţia politică ar trebui interzisă.

Profilul politic al votantului

  • O treime dintre români nu sunt în măsură să se auto-poziţioneze din punct de vedere politic: 27% se declară de centru, 24% de dreapta şi 17% de stânga.
  • Cine sunt românii care se consideră de stânga: vârstnicii, cei cu studii elementare, persoanele din mediul rural şi cei care locuiesc în Moldova
  • Cine sunt românii care se consideră de centru: bărbaţii şi persoanele cu vârsta între 36 şi 50 de ani.
  • Cine sunt românii care se consideră de dreapta: bărbaţii, tinerii, persoanele cu studii superioare.
  • Dacă peste 90% din cei de stânga sunt de acord că statul ar trebui asigure locuri de muncă, locuințe,  82% din cei care se declară de dreapta susțin același lucru.
  • Când este vorba  de încurajarea protecției sociale a persoanelor aflate în nevoie, e normal ca cei de stânga să susțină o astfel de opțiune (97%), dar vedem că și cei de dreapta susțin același lucru în proporție de 93,7%.
  • Tema impozitării celor bogați pentru a-i ajuta pe cei săraci  este o temă clar de stânga și este normal să fie susținută în proporție de 82%, dar și 72,4% din cei de dreapta susțin același lucru.
  • Când e vorba de încurajarea economiei prin taxe mai mici și cei de stânga și cei de dreapta susțin același lucru în proporție de peste 93%.

Datele fac parte din studiul ”Partidele politice din România – percepţii şi reprezentări” realizat de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie – IRES în 2 februarie 2016, pe un eșantion total de 1.199 de subiecți cu vârsta de peste 18 ani, reprezentativ pentru populaţia adultă din România, marjă de eroare ±2,9%.

Publicat la data de 27.2.2016 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

10 ani de la aderarea României la UE, 10 beneficii ale accesării fondurilor europene

ue romania O analiză realizată de către Comisia Naţională de Prognoză conține principalele 10 avantaje înregistrate de România în urma absobţiei banilor europeni, de la momentul...Citeste mai departe »

Vladimir Ionescu

Producători de lactate amendați de Consiliul Concurenței pentru trucarea de licitații Cornul și laptele

cornul-si-laptele Cinci producători de lactate au fost amendați de Consiliul Concurenței cu o sumă totală de 8.591.540 lei (aproximativ 1,9 milioane euro), pentru trucarea unor...Citeste mai departe »

Vladimir Ionescu

Alegeri parlamentare 2016 / 4.561 de români din diaspora au votat prin corespondență

prezidentiale vot diaspora cozi Un număr de 4.561 de români din diaspora, dintr-un total de 8.889 de cetățeni români înscriși în Registrul Electronic, au utilizat dreptul de a...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

McKinsey: Integrarea imigranţilor ar creşte cu 1.000 miliarde de dolari producţia la nivel global

migratie Migrația este un subiect de dezbateri aprinse în multe țări din lume și mai ales din Europa, dar un studiu al McKinsey Global Institute...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Letonia și România, statele membre cu cele mai mari ponderi de angajați cu salarii mici

salarii România și Letonia sunt statele membre  în care persoanele cu venituri salariale mici dețin cea mai mare pondere în totalul lucrătorilor, potrivit unei statistici...Citeste mai departe »
radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

Radu Crăciun / Războiul secolului care ne va defini viitorul

Traim intr-o lume din ce in ce mai complexa, mai agitata, mai instabila si mai impredictibila. In ultima instanta, din ce in ce mai...Citeste mai departe »

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Valentin Naumescu / Eșecurile celei mai slabe generații de lideri europeni. Renzi, al patrulea premier din UE care ratează un referendum propus chiar de el

Puncte cheie: După David Cameron (Brexitul din 23 iunie), Mark Rutte (6 aprilie, ratificarea Tratatului de Asociere UE-Ucraina, semnat inclusiv de către Olanda, pe...Citeste mai departe »

aurelian dochia

Aurelian Dochia

Aurelian Dochia / Retribuirea în sectorul public: trei anomalii și o soluție

Retribuirea în sectorul public este una din temele prioritare cvasi-permanente ale agendei politice iar anul 2016 este un exemplu perfect. Guvernul tehnocrat a moștenit...Citeste mai departe »

Comentarii

Radu Crăciun / Războiul secolului care ne va defini viitorul

radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

Traim intr-o lume din ce in ce mai complexa, mai agitata, mai instabila si mai impredictibila. In ultima instanta, din ce in ce mai...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Eșecurile celei mai slabe generații de lideri europeni. Renzi, al patrulea premier din UE care ratează un referendum propus chiar de el

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După David Cameron (Brexitul din 23 iunie), Mark Rutte (6 aprilie, ratificarea Tratatului de Asociere UE-Ucraina, semnat inclusiv de către Olanda, pe...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Retribuirea în sectorul public: trei anomalii și o soluție

aurelian dochia

Aurelian Dochia

Retribuirea în sectorul public este una din temele prioritare cvasi-permanente ale agendei politice iar anul 2016 este un exemplu perfect. Guvernul tehnocrat a moștenit...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Viitorul preşedinte al Franţei, pro-Rusia. Cercul se strânge. Ce facem?

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Puncte cheie: François Fillon, fost prim ministru sub președinția lui Sarkozy (2007-2012), a câștigat categoric alegerile primare ale dreptei franceze și va candida la...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Păcatele strategiilor românești: Un program de guvernare pentru siguranța națională

cristian-grosu-11

Cristian Grosu

Cu cele 51 (și cu cea care se pregătește acum, 52) de strategii de dezvoltare a României din ultimul deceniu – toate realizate la...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Inflația (deflația) și credibilitatea băncilor centrale; de ce s-a recurs la ”relaxare cantitativă”?

Daniel-Daianu-

Daniel Daianu

Expectatiille inflationiste au un rol major in mersul inflatiei si conduita bancilor centrale. Guvernatorul Bancii Centrale a Irlandei, Philip Lane, afirma ca nu trebuie...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / America s-a schimbat. Să ne pregătim pentru schimbarea lumii

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Epoca Obama s-a încheiat cu repudierea totală a moştenirii sale politice, lăsându-l în urmă pe Trump, candidatul cu profilul politic şi intelectual...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Nu vă goniți copiii !

radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

Aproape ca a devenit de bonton sa anunti ca in niciun caz copiii tai nu vor ramane in tara. In momentul in care intrebi...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Problema momentului: cea mai bună situație macroeconomică, la cele mai mari riscuri de instabilitate

valentin-lazea

Valentin Lazea

O recentă declaraţie a guvernatorului BNR a iscat discuţii aprinse în societate. Domnul Mugur Isărescu afirma că niciodată în ultimii 26 de ani situația...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Momentul zero al fiscalizării: de ce și cum ar trebui să fie

gabriel-biris

Gabriel Biris

Revin ca și contribuitor al Curs de guvernare după o perioadă de aproape un an. Cele mai multe din articolele mele anterioare erau despre...Citeste mai departe »

Varujan Pambuccian / O privire în economia iminentă: De ce este nevoie să schimbăm urgent sistemul educațional

varujan-pambuccian1

Varujan Pambuccian

În ultimii ani lumea a intrat într-o epocă nouă, la sfârșitul căreia societatea umană va fi radical diferită de ce este ea azi. Numită...Citeste mai departe »

Claudiu Degeratu / Cui îi este frică de Armata europeană?

claudiu-degeratu

Claudiu Degeratu

În ziua de 17 noiembrie 2015 Franţa a invocat articolul 42.7 din Tratatul de la Lisabona ca urmare a atacurilor teroriste din Paris. A...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un moment care nu trebuia ratat: De ce nu poate România cumpăra documente din Panama

cristian-grosu-11

Cristian Grosu

Proiectul de OUG privind modificări în Codul Fiscal – care face atâta vâlvă de 2 zile – e unul ratat. Secretarul de stat Gabriel...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Europa post-Brexit: o bătălie care merită purtată

valentin-lazea-

Valentin Lazea

(Un text – un adevărat manifest – care ar trebui bătut în cuie pe ușa oricărui european. Dacă ar fi fost până acum, poate...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Problemele congenitale ale UE și lecția din care nu va învăța nimeni nimic. Regândirea Europei

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

O Europă disfuncțională pentru că se bazează pe slăbiciunile popoarelor, și nu pe ce au ele mai bun * Ieșirea UK din UE poate...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

cristian-grosu-11

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Când lumea merge mult mai repede decât oamenii. De la generația Flower Power la generația Flower Power

Rândurile de mai jos nu sunt despre alegerile din SUA : ele se bizuie, însă, pe acest exemplu și țin de un fir care...Citeste mai departe »

New title

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română