Unde mai sunt partidele? Foarte jos, răspunde IRES

Un studiu realizat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie – IRES pentru revista Sinteza, arată faptul că românii nu mai au încredere în partide:  mai mult de 9 din 10 respondenţi declară că au puţină şi foarte puţină încredere în partidele din România, iar trei sferturi dintre participanţii la studiu au păreri depreciative cu privire la partidele din România.

Principalele date ale sondajului IRES:

O asociere dominanță: politică= corupție

• Trei sferturi dintre români au păreri depreciative cu privire la partidele din România. În rândul bărbaţilor, între tinerii între 18 şi 35 de ani, locuitorii din zonele urbane şi în cazul persoanelor cu studii superioare, opiniile negative despre partide sunt mai frecvente.
• Indicatorul de încredere  este şi mai puţin favorizant: mai mult de 9 din 10 respondenţi declară că au puţină şi foarte puţină încredere în partidele din România. Încrederea este cu atât mai scăzută cu cât vârsta respondenţilor este mai mică.
• În timp ce mai mult de 9 din  10 respondenţi cred că partidele trebuie să reprezinte interesele cetăţenilor, doar 6% dintre participanţii la studiu sunt de părere că partidele din România îndeplinesc acest criteriu. Liderii de partid sunt consideraţi principalii beneficiari ai  intereselor partidelor, urmaţi de membrii de partid.
• Atunci când sunt rugaţi să avanseze primul cuvânt care le vine în minte când se gândesc la partidele din România, majoritatea enunţurilor au caracter depreciativ la adresa formaţiunilor politice. Printre acestea cele mai frecvente se referă la: hoți / furt / escrocherie – indicate de 12% dintre participanţii la studiu, sau corupție / mită (10%). Asocierile pozitive sunt prezente într-o proporţie redusă.

Preferinţe cu privire la partide şi politicieni

• 6 din 10 români cred că partidele din România ar trebui să facă o politică naţională, în timp ce 3 din 10 cred că ar trebui să fie pro-occidentală.
• Politica de tip naţională este împărtăşită într-o mai mare măsură de respondenţii tineri, de cei cu studii superioare, de cei care se autoevaluează ca având o orientare de centru şi de cei care locuiesc în Moldova. Orientarea pro-occidentală este prezentă într-o mai mare măsură la bărbaţi şi la persoanele între 36 şi 50 de ani.
• Aproape 6 din 10 români preferă un politician independent, iar 3 din 10 îşi exprimă opţiunea pentru un politician afiliat unui partid. Opţiunea pentru indepedenţi este mai frecventă în rândul tinerilor între 18 şi 35 de ani, a celor cu studii medii,  a locuitorilor din Moldova şi a respondenţilor care se auto-evaluează ca fiind de dreapta. Afiliaţii sunt preferaţi de către vârstnici, de către persoanele cu studii şi de respondenţii care se poziţionează la stânga din punct de vedere politic.
• La vot, pentru jumătate dintre români contează cel mai mult candidatul, pentru o treime contează programul. Doar 7% spun că ambele sunt importante în alegerea pe care o fac.
• Candidatul este mai important pentru votanţii femei, pentru cei tineri între 18 şi 35 de ani, pentru cei cu educaţie scăzută, pentru locuitorii din Moldova, dar şi pentru respondenţii care se declară de dreapta.
• Participanții la sondaj cred că partidele care vor insista în campanie pe problematica locurilor de muncă (51%) şi a infrastructurii (18%) vor câştiga alegerile parlamentare 2016

Ce şanse are un partid nou

• 41% dintre respondenţi spun că ar fi dispuşi să voteze un nou partid care ar aparea pe scena politică din România, în timp ce 38% spun că nu ar fi dispuşi să îl voteze.
• Deschişi la nou sunt: tinerii, votanţii educaţi şi care se declară de dreapta ca şi orientare politică.
• 77% dintre participanţii la studiul IRES au declarat că nu pot avansa numele unei formaţiuni politice care s-a înfiinţat în ultimele 6 luni în România.
• Nivelul de implicare a românilor în asociaţii sau organizaţii non-guvernamentale este foarte scăzut: doar 5% dintre participanţii la studiu spun că sunt membri într-o asociaţie sau organizaţie non-guvernamentală.

Ce cred românii despre partidele actuale?

Două formațiuni par să fi concentrat preferințele electorale. Opiniile majoritare sunt:

PSD= reprezintă cel mai bine interesele străzii (35%),  este orientat mai mult spre Rusia (32%), este cel mai bun partid (30%)

PNL– este orientat mai mult spre Occident (31%),  este cel mai bun partid (17%), reprezintă cel mai bine interesele străzii (17%)

Restul formațiunilor cunoscute au procente modeste, sau proaste, la toate caracteristicile sondate. La caracterizarea ”cel mai slab partid” se disting UDMR (12%), Mișcarea Populară (11%) și UNPR (9%)

Ce își dorește electoratul

• Sinceritatea şi reprezentarea intereselor ţării/cetăţenilor sunt principalele calităţi pe care trebuie să le aibă un partid pentru a reuşi să îi convingă pe români să devină membri. Dar mai mult de o treime dintre participanţii la studiu nu ştiu care ar trebui să fie aceste calităţi.
• Românii vor pluri-partidism în Parlament: 33% dintre români cred că în Parlament ar trebui să ajungă mai mult de două partide, 32% spun că numărul optim ar fi două partide, iar 30% cred că în Parlament ar trebui să ajungă un singur partide.
• O interzicere a migraţiei parlamentarilor şi a aleşilor locali de la un partid la altul ar fi bine receptată: 81% dintre cei chestionaţi sunt de acord cu această idee, în timp ce doar 12% cred că migraţia politică ar trebui interzisă.

Profilul politic al votantului

• O treime dintre români nu sunt în măsură să se auto-poziţioneze din punct de vedere politic: 27% se declară de centru, 24% de dreapta şi 17% de stânga.
• Cine sunt românii care se consideră de stânga: vârstnicii, cei cu studii elementare, persoanele din mediul rural şi cei care locuiesc în Moldova
• Cine sunt românii care se consideră de centru: bărbaţii şi persoanele cu vârsta între 36 şi 50 de ani.
• Cine sunt românii care se consideră de dreapta: bărbaţii, tinerii, persoanele cu studii superioare.
• Dacă peste 90% din cei de stânga sunt de acord că statul ar trebui asigure locuri de muncă, locuințe,  82% din cei care se declară de dreapta susțin același lucru.
• Când este vorba  de încurajarea protecției sociale a persoanelor aflate în nevoie, e normal ca cei de stânga să susțină o astfel de opțiune (97%), dar vedem că și cei de dreapta susțin același lucru în proporție de 93,7%.
• Tema impozitării celor bogați pentru a-i ajuta pe cei săraci  este o temă clar de stânga și este normal să fie susținută în proporție de 82%, dar și 72,4% din cei de dreapta susțin același lucru.
• Când e vorba de încurajarea economiei prin taxe mai mici și cei de stânga și cei de dreapta susțin același lucru în proporție de peste 93%.

Datele fac parte din studiul ”Partidele politice din România – percepţii şi reprezentări” realizat de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie – IRES în 2 februarie 2016, pe un eșantion total de 1.199 de subiecți cu vârsta de peste 18 ani, reprezentativ pentru populaţia adultă din România, marjă de eroare ±2,9%.