Un nou tip de contract: de „tele-muncă”. Guvernul a aprobat proiectul de lege

de Adrian N Ionescu | 9.8.2017 .

Guvernul a aprobat în şedinţa de miercuri proiectul de lege privind reglementarea activităţii de tele-muncă, în virtutea căruia se va putea lucra la distanţă, folosind tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor. Proiectul este o preluare a conceptului de „teleworking”, aplicat în majoritatea statelor europene.

O activitate care ar putea fi efectuată în cadrul locului de muncă organizat de angajator va putea fi desfăşurată de către salariat şi la distanţă de această locaţie, în mod regulat şi voluntar, folosind tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, potrivit unui comunicat al Executivului.

„Desfăşurarea activităţii în regim de tele-muncă de către salariat va avea loc cel puţin o zi pe lună şi se poate extinde pe toată perioada de lucru. Salariatul îşi poate exprima acordul cu această formă de organizare a muncii prin semnarea contractului individual de muncă sau a unui act adiţional, după caz”, precizează sursa citată.

Guvernul susține că reglementarea tele-muncii va conduce la flexibilizarea şi adaptarea relaţiilor de muncă la realităţile socio-economice actuale, în raport cu evoluţia dinamică a pieţei muncii, şi va oferi avantaje atât salariatului, cât şi angajatorului.

„Concret, pentru angajator, se vor reduce costurile cu închirierea spaţiilor, utilităţile, consumul de carburant şi parcul auto. În ceea ce-l priveşte pe salariat, acesta va elimina consumul de bani şi de timp cu deplasarea de la şi până la sediul angajatorului, va avea libertatea alegerii locului de muncă şi valorificării timpului de lucru, optimizându-şi, astfel, raportul între viaţa profesională şi cea personală”, spune comunicatul citat.

Introducerea acestei noi forme de organizare a muncii şi de îndeplinire a sarcinilor ar trebui să crească și şansele persoanelor cu dizabilităţi pe piaţa muncii, potrivit aceleiaşi surse.

Proiectul de lege aprobat de guvern mai spune că:

  • Tele-munca este  „forma de organizare a muncii în care o activitate care ar putea fi efectuată în cadrul locului de muncă organizat de angajator, se realizează de către un salariat, de la distanţă de această locaţie, în mod regulat şi voluntar, folosind tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, în baza unui contract individual de muncă cu normă întreagă sau al unui act adiţional la acesta, cu respectarea condiţiilor cumulative ca activitatea să fie desfăşurată în afara oricărui loc de muncă organizat de angajator, prin utilizarea unor mijloace aferente tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor, cum ar fi internetul, telefonul inteligent, altele, ca activitatea în regim de teleworking să fie desfăşurată cel puţin o zi pe lună şi cu condiţia ca salariatul să-şi fi exprimat acordul cu această formă de organizare a muncii, prin semnarea contractului individual de muncă sau al unui act adiţional la acesta, după caz”.
  • Tele-salariatul este „orice salariat care desfăşoară activitatea în condiţiile prevăzute la lit.a (mai sus, n.r.);
  • Locurile desfăşurării activităţii de tele-muncă sunt acele locuri care pot fi utilizate de tele-salariat doi ar după ce angajatorul şi-a exprimat acordul cu privire la utilizarea lor din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă”.

Refuzul salariatului de a consimţi la prestarea activităţii în regim de tele-muncă nu poate constitui motiv de sancţionare disciplinară a acestuia.

Tele-salariaţii organizează programul de lucru de comun acord cu angajatorul, şi este interzisă efectuarea de ore suplimentare de către aceştia angajaţi. În plus, angajatorul este în drept să verifice activitatea tele-salariatului, în condiţiile stabilite prin contractul individual de muncă, regulamentului intern şi/sau contractului colectiv de muncă, se mai precizează în proiect.

Contractul individual de tele – muncă va conţine câteva precizări suplimentare, faţă de contractul obişnuit:

  • precizarea expresă că salariatul lucrează în regim de tele-muncă;
  • perioada şi/sau zilele în care se prestează activitatea de tele-muncă de către tele-salariat;
  • locul/locurile desfăşurării activităţii de tele-muncă, convenite de părţi;
  • intervalul orar în care se desfăşoară activitatea de tele-muncă şi în cadrul căruia angajatorul este în drept să verifice activitatea tele-salariatului şi modalitatea concretă de realizare a controlului;
  • modalitatea de evidenţiere a orelor de muncă prestate de tele-salariat;
  • responsabilităţile părţilor convenite în funcţie de locul/locurile desfăşurării activităţii de tele-muncă, inclusiv
  • responsabilităţile din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă în conformitate cu prevederile art.8 şi art.9;
  • obligaţia angajatorului de a asigura transportul la şi de la locul desfăşurării activităţii de tele-muncă a materialelor pe care tele-salariatul le utilizează în activitatea sa, după caz;
  • obligaţia angajatorului de a informa tele-sariatul cu privire la dispoziţiile din reglementările legale, din contractul colectiv de muncă aplicabil şi/sau regulamentul intern, în materia protecţiei datelor cu caracter personal, precum şi
  • obligaţia tele-salariatului de a respecta aceste prevederi;
    măsurile pentru ca tele-salariatul să nu fie izolat de restul angajaţilor şi care asigură acestuia posibilitatea de a se întâlni cu colegii în mod regulat.

Proiectul de lege este iniţiat de Ministerul Muncii şi a fost suspus dezbaterii publice.

Publicat la data de 9.8.2017 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Vladimir Ionescu

Novel Research: Contrabanda cu țigarete reîncepe să crească. Nivel spectaculos în vest

Piața neagră a țigaretelor a crescut în luna iulie, la 16%, cu 0,9 p.p. mai mult decât în mai 2017, arată noul studiu Novel...Citeste mai departe »

Vladimir Ionescu

Se înființează Registrul unic al operatorilor economici în domeniul apărării naționale

Operatorii economici autorizați să desfășoare activități legate de realizarea produselor militare, sensibile și strategice sau a serviciilor aferente acestora vor fi înscriși într-un registru...Citeste mai departe »

Razvan Diaconu

KeysFin: Trei sferturi dintre firmele din România apelează la întârzierea plăților către furnizori, ca formă de finanțare implicită

Trei sferturi dintre firmele din România au ajuns să apeleze la un tip informal de credit furnizor, întârziind plata datoriilor comerciale, în condițiile în...Citeste mai departe »

Vladimir Ionescu

Reacția Președinției la modificările din Justiție: Un ”atac asupra statului de drept, independenței Justiției și a luptei împotriva corupției”

“Dacă acest amalgam de măsuri va fi asumat de Guvern și aprobat de Parlament, eforturile României de mai bine de 10 ani vor fi...Citeste mai departe »

Vladimir Ionescu

Reacția instituțiilor vizate de propunerile ministrului Toader / Parchetul general: ”Suprindere și îngrijorare” față de modificările anunțate de ministrul Justiției

După ce ministrul Justiției, Tudorel Toader, a anunțat miercuri modificările ce urmează a fi aduse legilor Justiției, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Mai poate fi Franța partenerul strategic al României?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Președintele Republicii Franceze vine într-o (foarte) scurtă vizită în România, ca parte a primului său turneu european, în care dorește să pozeze...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

Cât plătim în plus pentru veniturile mai mari/impozitele mai mici ?

Marin Pana

Oficial ne merge bine. Suntem aproape de 60% cu nivelul de trai faţă de media UE în termeni de putere de cumpărare, salariile au...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Agresiunea împotriva României, încurajată și de ei și de noi

Radu Crăciun

Recent, asistand la prelegerea pe teme de securitate a unui domn general in rezerva, am invatat un nou termen: agresiune acinetica. Probabil ca nici dumneavoastra nu...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 4 mari probleme ale salarizării ca mită electorală. Despre compromiterea unui instrument de ordine în economie și societate

Cristian Grosu

1), La prima mare problemă a legii salarizării unitare – muncită vârtos zilele acestea și vândută iresponsabil în ultimele 6-7 luni – o să...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Adevăr și democrație

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / De-euroizarea și aderarea la zona euro: o contradicție?

Daniel Daianu

De ceva timp Banca Nationala a Romaniei publica minute ale sedintelor Consiliului de Administratie. Si in acestea se mentioneaza o tendinta de crestere a...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română