La obiect

Coboară: Investițiile străine țin pasul cu investițiile publice. De la spectacolul legilor bugetelor, la tristețea din execuțiile bugetare

Investiţiile publice și-au menținut coborârea încă din anii crizei financiare, conform execuţiilor bugetare, chiar dacă legile bugetelor de stat din ultimii trei ani au arătat cifre în creştere.… Mai mult

10.02.2019

La obiect

Educaţia – 4 indicatori esenţiali la care stăm foarte slab

În contextul abordărilor prioritare la nivel european privind dezvoltarea sustenabilă, Eurostat a publicat un set sintetic de indicatori uniformizat ca metodologie pentru fiecare ţară, indicatori… Mai mult

10.02.2019

Interviu

România consumului văzută prin ochii unui superretailer. O viziune care ar putea deveni politici publice

Textul de mai jos e o compilație de mici fragmente din interviul pe care Iulian Stanciu – CEO al e-mag – l-a acordat pentru numărul 99… Mai mult

07.02.2019

Analiză

Câteva grafice: Haosul desăvârșit din Bugetele României. O analiză pe 4 ani a diferenței dintre Lege și Execuție

Deși la prima vedere sunt greu de întocmit, Bugetele publice ale României sunt, de fapt, o înșiruire de indicatori și liste de venituri și cheltuieli care… Mai mult

06.02.2019

Cronicile

Un (nou) paradox: Datoria publică scade ca pondere în PIB – costul crește, odată cu dobânda la care ne împrumutăm. Observaţii

de Marin Pana , 10.6.2018


Deşi datoria externă pe termen mediu şi lung (DETML) a scăzut sistematic în ultimii patru ani prin raportare la PIB, suma plătită pentru această datorie a continuat să crească, inclusiv ca procentaj din PIB.

Efortul bugetar în acest sens pe primele patru luni din 2018 a fost cu 1,8 miliarde de lei (sau 56%) mai mare decât pe primele patru luni din 2017.

Media ratei dobânzilor la creditele angajate de stat pe termen lung utilizată pentru scopuri de convergenţă pe primele patru luni din 2018 a creditelor angajate de stat pe termen lung a urcat la 4,43%/pe an, în timp ce pe primele patru luni din 2017 a fost de 3,87%, valoare semnificativ mai redusă.

Reamintim că, în cea mai mare parte, creditele deja contractate nu sunt achitate efectiv, ci „rostogolite”, adică se contractează noi împrumuturi în valoare echivalentă. Dar asta se face la rata practicată de piaţă în acel moment iar dobânzile se vor achita în continuare. Ceea ce înseamnă că, pentru aceeaşi sumă împrumutată se achita o altă dobândă.

Desigur, nu întregul stoc de datorie externă trebuie „adus la zi” odată cu dobânzile aferente, dar intersectarea ponderii datoriei în PIB cu dobânda medie pe o perioadă de timp suficient de mare pentru a oferi o imagine solidă a situaţiei, oferă posibilitatea de a trage concluzii pertinente în privinţa deciziilor de oportunitate în contractarea de noi datorii.


În urmă cu doi ani am beneficiat de rate relative mici ale dobânzilor la care puteam prelungi scadenţa creditelor deja contractate sau lua credite suplimentare.

Singura țară pentru care dobânzile cresc

Iată, însă, cum arată evoluţia ratei dobânzilor la creditele angajate de stat pe termen lung utilizată pentru scopuri de convergenţă pe ultimele 20 de luni:


Din păcate, suntem singura ţară din fostul bloc socialist care a aderat la UE în care situaţia s-a înrăutăţit faţă de aprilie 2017, cu excepţia Cehiei (care beneficia pe atunci de o dobândă excepţională, mai mică de un procent şi a rămas şi acum cu cea mai mica valoare, excepţie făcând Bulgaria, care are moneda indexată la euro).


De altfel, Cehia a făcut o ajustare şi mai drastică decât noi a ponderii datoriei publice în PIB, de la 42,2% în 2014 până la 34,6% în 2017, adică de la o valoare situată peste a noastră la una situată mai ceva mai jos, chiar dacă, în termenii prezentaţi mai sus, ar plăti pentru dobânzi de doar 0,61% din PIB.

Pentru a lămuri de unde le-a venit inspiraţia, vă prezentăm  cum arată linia de evoluţie a datoriei externe a Germaniei din 2014 încoace, potrivit datelor oficiale prezentate de Eurostat:


Asta cu precizarea că rata medie a dobânzilor la care s-a împrumutat statul german a fost cu mult mai avantajoasă decât în cazul statelor prezentate anterior. Pornită de la doar 0,22% în aprilie 2017, a urcat la 0,54% ca medie pe primele patru luni din 2018. În plus, ţinta de a respecta limita de 60% impusă la Maastricht pare destul de clară.

Chiar şi ţările care şi-ar fi putut permite creşteri de datorie ca pondere în PIB ( dobânzile fiind în scădere), nu au marşat la această posibilitate. Nu doar cele situate peste limita de 60%, precum Croaţia (de la 84% în 2014 a coborât la 78% în 2017) sau Ungaria (de la 76,6% la 73,6%), dar chiar şi vecinii bulgari ( de la 27,0% la 25,4%). Excepţia marginală este Polonia ( care a plecat de la 50,3% în 2014, a urcat la 54,2% în 2016 dar s-a ajustat apoi până la 50,6% în 2017).

Aşadar, date fiind evoluţiile de pe pieţele internaţionale, pentru a limita o creştere semnificativă a obligaţiilor de plată cu dobânzile, ar trebui să fim ceva mai atenţi la ţările din regiune şi la cele care dau tonul în UE. Adică să ne concentrăm pe fondurile europene nerambursabile şi să păstrăm trendul de ajustare a ponderii datoriei externe în PIB.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 10.6.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Cele 11 revendicări: Mobilizare fără precedent a magistraților împotriva măsurilor care le subminează independența

Vladimir Ionescu

Judecătorii și procurorii recurg la o mobilizare fără precedent pentru a bloca aplicarea ultimelor modificări aduse legilor Justiției. A fot formulată și o listă cu revendicări… Mai mult

Europa

Miniştrii Comerţului din UE discută la București despre relațiile cu SUA și modernizarea OMC

Adrian N Ionescu

Miniştrii Comerţului din ţările membre ale Uniunii Europene participă, vineri la Palatul Parlamentului, la o reuniune informală pentru a discuta despre procesul de modernizare a… Mai mult

Europa

L’Espresso: Negocieri secrete pentru finanţarea partidului lui Salvini cu bani ruseşti

Iulian Soare

Publicaţia L’Espresso publică o investigaţie care vizează un acord de vânzare a trei milioane de tone de combustibil diesel către o companie italiană, un contract… Mai mult

Stiri

Președintele Iohannis i-a numit în funcție pe noii miniștri ai Transporturilor și Dezvoltării

Vladimir Ionescu

Administrația Prezidențială a anunțat joi că șeful statului a semnat decretele de numire ale lui Daniel Suciu, în funcția de viceprim-ministru, ministrul Dezvoltării regionale și… Mai mult

Stiri

Analiză: Regiuni și fonduri de dezvoltare regională

Ioana Morovan

Dezvoltarea economică a României este indisolubil legată de fondurile europene. În ultimul deceniu, Uniunea Europeană a fost cel mai mare investitor în România și sute… Mai mult

Stiri

Cristi Danileț: Unii magistrați își vor suspenda activitatea, în semn de protest față de OUG pe Justiție

Razvan Diaconu

Magistrații români vor organiza proteste după model polonez, anunță la RFI judecătorul Cristi Danileț, în contextul noii OUG pe legile justiției. El spune că unii… Mai mult

Stiri

Președintele Iohannis a trimis Parlamentului spre reexaminare legea privind Codul Fiscal

Vladimir Ionescu

Administrația Prezidențială a anunțat joi că președintele Klaus Iohannis a trimis Parlamentului spre reexaminare legea privind Codul Fiscal. Preşedinţia susţine că între momentul emiterii de… Mai mult