La obiect

IMM-urile: o hartă a specificului românesc desenată de UE

IMM-urile din România generează jumătate din valoarea adaugată şi aproape două treimi din locurile de muncă din economia „non-financiară”. În perioada 2013-2017, valoarea adaugată a… Mai mult

25.11.2018

La obiect

Agricultura României, comparații în context european. Avans în cantitate pe o structură relativ deficitară

âRomânia a ocupat anul trecut locul opt între statele membre UE ca producţie agricolă (17,5 miliarde euro sau 4% din total) şi locul al treilea… Mai mult

25.11.2018

Analiză

”Frate, încă mai e timp” / Îndeplinim 13 din 14 criterii pe tabloul de bord european: dar cum trecem peste cele două puncte nevralgice?

Potrivit datelor prezentate de Eurostat, România a respectat anul trecut 13 din cei 14 indicatori stabiliți pentru tabloul de bord al situației macroeconomice din statele… Mai mult

22.11.2018

Evenimentul

Ne încadrăm în deficit! Se taie de la infrastructură, educație, cercetare și fonduri europene. Dobânzile – mai mari cu 21,5% față de anul trecut

Ministerul Finanțelor Publice a anunțat miercuri seara că a elaborat proiectul celei de a doua rectificări bugetare din acest an, ”cu încadrarea în ținta de… Mai mult

22.11.2018

Cronicile

Un (nou) paradox: Datoria publică scade ca pondere în PIB – costul crește, odată cu dobânda la care ne împrumutăm. Observaţii

de Marin Pana , 10.6.2018


Deşi datoria externă pe termen mediu şi lung (DETML) a scăzut sistematic în ultimii patru ani prin raportare la PIB, suma plătită pentru această datorie a continuat să crească, inclusiv ca procentaj din PIB.

Efortul bugetar în acest sens pe primele patru luni din 2018 a fost cu 1,8 miliarde de lei (sau 56%) mai mare decât pe primele patru luni din 2017.

Media ratei dobânzilor la creditele angajate de stat pe termen lung utilizată pentru scopuri de convergenţă pe primele patru luni din 2018 a creditelor angajate de stat pe termen lung a urcat la 4,43%/pe an, în timp ce pe primele patru luni din 2017 a fost de 3,87%, valoare semnificativ mai redusă.

Reamintim că, în cea mai mare parte, creditele deja contractate nu sunt achitate efectiv, ci „rostogolite”, adică se contractează noi împrumuturi în valoare echivalentă. Dar asta se face la rata practicată de piaţă în acel moment iar dobânzile se vor achita în continuare. Ceea ce înseamnă că, pentru aceeaşi sumă împrumutată se achita o altă dobândă.

Desigur, nu întregul stoc de datorie externă trebuie „adus la zi” odată cu dobânzile aferente, dar intersectarea ponderii datoriei în PIB cu dobânda medie pe o perioadă de timp suficient de mare pentru a oferi o imagine solidă a situaţiei, oferă posibilitatea de a trage concluzii pertinente în privinţa deciziilor de oportunitate în contractarea de noi datorii.


În urmă cu doi ani am beneficiat de rate relative mici ale dobânzilor la care puteam prelungi scadenţa creditelor deja contractate sau lua credite suplimentare.

Singura țară pentru care dobânzile cresc

Iată, însă, cum arată evoluţia ratei dobânzilor la creditele angajate de stat pe termen lung utilizată pentru scopuri de convergenţă pe ultimele 20 de luni:


Din păcate, suntem singura ţară din fostul bloc socialist care a aderat la UE în care situaţia s-a înrăutăţit faţă de aprilie 2017, cu excepţia Cehiei (care beneficia pe atunci de o dobândă excepţională, mai mică de un procent şi a rămas şi acum cu cea mai mica valoare, excepţie făcând Bulgaria, care are moneda indexată la euro).


De altfel, Cehia a făcut o ajustare şi mai drastică decât noi a ponderii datoriei publice în PIB, de la 42,2% în 2014 până la 34,6% în 2017, adică de la o valoare situată peste a noastră la una situată mai ceva mai jos, chiar dacă, în termenii prezentaţi mai sus, ar plăti pentru dobânzi de doar 0,61% din PIB.

Pentru a lămuri de unde le-a venit inspiraţia, vă prezentăm  cum arată linia de evoluţie a datoriei externe a Germaniei din 2014 încoace, potrivit datelor oficiale prezentate de Eurostat:


Asta cu precizarea că rata medie a dobânzilor la care s-a împrumutat statul german a fost cu mult mai avantajoasă decât în cazul statelor prezentate anterior. Pornită de la doar 0,22% în aprilie 2017, a urcat la 0,54% ca medie pe primele patru luni din 2018. În plus, ţinta de a respecta limita de 60% impusă la Maastricht pare destul de clară.

Chiar şi ţările care şi-ar fi putut permite creşteri de datorie ca pondere în PIB ( dobânzile fiind în scădere), nu au marşat la această posibilitate. Nu doar cele situate peste limita de 60%, precum Croaţia (de la 84% în 2014 a coborât la 78% în 2017) sau Ungaria (de la 76,6% la 73,6%), dar chiar şi vecinii bulgari ( de la 27,0% la 25,4%). Excepţia marginală este Polonia ( care a plecat de la 50,3% în 2014, a urcat la 54,2% în 2016 dar s-a ajustat apoi până la 50,6% în 2017).

Aşadar, date fiind evoluţiile de pe pieţele internaţionale, pentru a limita o creştere semnificativă a obligaţiilor de plată cu dobânzile, ar trebui să fim ceva mai atenţi la ţările din regiune şi la cele care dau tonul în UE. Adică să ne concentrăm pe fondurile europene nerambursabile şi să păstrăm trendul de ajustare a ponderii datoriei externe în PIB.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 10.6.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Ministerul Justiției a preluat președinția JAI. Numirea procurorului-șef european, printre priorități

Vladimir Ionescu

Ministerul Justiţiei a preluat preşedinţia Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI), pentru primele șase luni ale anului 2019. Transferul s-a făcut vineri, în cadrul unei… Mai mult

Europa

Ford Motor își restructurează afacerea din Europa – este posibilă închiderea unor fabrici

Vladimir Ionescu

Producătorul american a anunţat vineri primul pas în vederea restructurării afacerii sale neprofitabile din Europa, care ar urma să implice renunţarea la unele modele, reducerea… Mai mult

Stiri

Brașov – investiții de 3 ori mai mari ca pondere în cheltuieli decât cele ale Guvernului

Vladimir Ionescu

Agenția Fitch a confirmat, vineri, ratingurile pentru creditele pe termen lung în valută şi monedă locală ale municipiului Braşov la ”BBB minus”, perspectiva asociată fiind… Mai mult

Europa

Nou Cod Rutier în Italia / Posibilă încălcare a legislației UE. MAE ia în considerare sesizarea Comisiei Europene

Vladimir Ionescu

Rezidenții străini în Italia nu mai pot circula decât 60 de zile cu autoturisme înmatriculate într-un alt stat membru, după modificarea Codului rutier din această… Mai mult

Stiri

China cere Canadei eliberarea directorului financiar al Huawei și amenință cu “consecințe grave”

Iulian Soare

China a cerut Canadei să o elibereze imediat pe Meng Wanzhou, directorul financiar al Huawei, avertizând că în caz contrar vor exista consecinţe severe pentru… Mai mult

Europa

Mișcarea vestelor galbene / Președintele Macron pregătește “anunțuri importante”. Ministrul de Externe: Este nevoie de un nou contract social

Iulian Soare

Preşedintele francez Emmanuel Macron va face ”anunţuri importante” la începutul săptămânii următoare, a declarat duminică purtătorul de cuvânt al guvernului, Benjamin Griveaux. Declarația vine după patru weekenduri… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis: Rămân alături de magistrații care conduc lupta anticorupție

Vladimir Ionescu

Președintele Klaus Iohannis a transmis duminică, cu ocazia zilei internaționale anticorupție, că rămâne alături de magistrații care luptă împotriva acestui fenomen. Prezentăm mesajul integral al șefului… Mai mult