Un indicator esențial în (mare) suferință: Observații și soluții la procentul angajaților cu muncă temporară

de Marin Pana | 4.5.2017 .

România mai bifează un indicator la care suntem pe ultimul loc în Uniunea Europeană, respectiv procentajul angajaţilor care prestează o muncă temporară.

Nivelul de 1,4% consemnat de Eurostat pentru anul 2016 este de zece ori mai mic faţă de media Uniunii, situată la 14,2%, şi de aproape douăzeci de ori sub valoarea consemnată de cea mai apropiată ţară ca mărime şi nivel de dezvoltare economică, Polonia (27,5%).

Problema nu este că ne plasăm sub grupul BELL, constituit de ţările baltice şi Bulgaria (vecină şi colegă de val de aderare la care unde procentajul angaţilor temporari este triplu), ci faptul că ne aflăm exact la polul opus în raport cu Polonia. Or, aceasta este, în multe privinţe, modelul nostru de devoltare şi referinţa în materie de reducere a decalajelor faţă de Occident.

De altfel, polonezii au folosit intens această modalitate de creştere a ocupării pentru a rezolva problema unui şomaj situat mult peste media europeană şi pentru a fluidiza o piaţă a muncii supusă provocărilor unor schimbări relativ rapide a ocupaţiilor şi a raporturilor într cerere şi ofertă.

Prin contrast, rigiditatea destul de pronunţată a pieţei muncii de la noi constituie un factor care descurajează abuzurile angajatorilor dar penalizează dinamica dezvoltării unor afaceri, îndeosebi pe zona microîntreprinderilor şi a IMM-urilor.

Cifrele arată clar o plasare a noastră în afara uzanţelor europene în materie şi constituie un punct important care rămâne de rezolvat la nivelul convergenţei reale.

Faptul că locomotiva germană se află la acest indicator doar cu un un procent sub media UE ( 13,2%) iar ceilalţi mari parteneri europeni ai României foarte aproape de această medie, cu surorile latine de mentalitate mai apropiată Italia la 14% şi Franţa la 16,1%, ar trebui să ne dea de gândit.

Mai ales că şi fostele colege de bloc socialist şi-au ajustat practica în materie şi s-au apopiat ”la o aruncătură de băţ” de pragul de 10% (Ungaria şi Cehia).

Iar nou-venita Croaţia a ajuns la 22,2%, toate aceste ţări, alături de Polonia, având, întâmplător sau nu, un regim similar de flotare a monedei naţionale, diferit de rigiditatea legării de euro ( la care balticele au şi trecut iar bulgarii deja menţionează valoarea în euro pe majoritatea bonurilor emise de magazine).

Implicaţii pentru atingerea obiectivului de ocupare stabilit pentru 2020

Aducerea indicatorului referitor la angajarea temporară la un nivel apropiat de performanţele colegelor din UE care sunt la aceeaşi categorie dar ceva mai avansate pe drumul convergenţei reale ar rezolva şi problema atingerii nivelului de 70% ocupare la nivel naţional, prevăzut în strategia Europa 2020.

În prezent ne situăm, pe un trend de creştere, la 66,3%, potrivit datelor statistice ale INS pentru anul 2016 dar este puţin probabil să atingem ţinta fixată dacă nu întreprindem nimic pe partea de angajare temporară.

De reţinut, anul trecut au fost consemnate 212 mii persoane ocupate cu program parţial care doreau şi erau disponibile să lucreze mai multe ore decât în prezent, fiind considerate persoane subocupate. Ele reprezentau 2,4% din populaţia activă, 2,5% din populaţia ocupată şi 29,3% din numărul total al persoanelor care lucrau cu program de lucru parţial.

Din rândul populaţiei inactive, alte 345 mii de persoane erau disponibile să înceapă lucrul dar nu căutau un loc de muncă. Semnificativ pentru diferenţa faţă de ţinta pentru 2020, ele reprezentau 3,8% din populaţia activă. Dezvoltarea unor programe avantajoase de locuri de muncă temporare ar mobiliza această forţă de muncă potenţială ce rămâne deocamdată nefolosită.

În fine, dar nu în ultimul rând, se remarcă plasarea noastră în minoritatea ţărilor în care ponderea femeilor la nivel de angajare temporară este mult mai mică decât a bărbaţilor. În 18 ţări din UE ( inclusiv toate ţările occidentale, cu excepţia Portugaliei şi a Germaniei, unde egalitatea între sexe se vede şi la muncă), procentajul bărbaţilor ce lucrează pe durată determinată se situează sub cel al femeilor.

La noi, procentajul este cel mai dezechilibrat spre partea masculină (+70%), cu doar 1% dintre femei angajate temporar. Ceea ce sugerează că oferta ar trebui direcţionată către partea feminină dacă vrem să mergem spre practica europeană.

Doar în Letonia se mai regăseşte o asemenea discrepanţă (64%), dar la un nivel de 2,8% al ponderii femeilor angajate temporar. Asta în timp ce Lituania şi Bulgaria au coborât sub 30% iar Estonia se îndreaptă spre 10%. Adică acolo unde se află Polonia sau Slovacia. În timp ce în Cehia ( 11,6% faţă de 8,1%), Ungaria (10,2% faţă de 9,4%) sau Croaţia ( 22,4% la 21,9%), ”scorul” este mai mare pe partea feminină.

Publicat la data de 4.5.2017 .

2 comentarii

  1. Klopo_Tare
    5.5.2017, 9:02 am

    Câți dintre cei indignați de tăierea salariilor pe vremea lui Boc știu că problema a fost agravată de Iliescu? În negocierile cu FMI, s-a pus problema stabilirii unui plafon al salariilor bugetarilor. Iliescu a rezolvat românește problema, acordând sporuri cât cuprinde. Tăriceanu a sporit aberant numărul bugetarilor (nu sunt sigur,dar cred că de la 800 000 la 1 200 000), iar când a venit criza, Boc a făcut o chestie de bun simți – a tăiat complet sporurile și a redus cu 25% salariile bugetarilor. Doar că sporurile constituiau și 50% din salarii, în consecință unele venituri ale bugetarilor s-au redus cu 75% – de aici succesul fulminant în alegeri al PSD… și venirea la putere a lui Ponta.

  2. Cititor cod bare
    18.5.2017, 10:59 am

    Am observat ca in ultima perioada se toate vehiculeaza ca si aparitii in presa locala studii si analize refritoare la situatia locurilor de munca si a salariilor. Se pare ca acest subiect ramane inepuizabil ca si informatii dar si vesnic in atentia romanilor.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Costurile RĂMASE DE PLATĂ ale împrumutului de stabilizare macroeconomică din 2009. Poate învăţăm ceva din greşelile trecutului

România va trebui să aloce anul acesta 0,71% din PIB pentru achitarea obligaţiilor aferente pachetului de asistență externă contractat în 2009 prin acordul cu...Citeste mai departe »

Marin Pana

Cifrele care să ne trezească / Cât de mult contează mărimea: Ce fac Cehia, Polonia, Ungaria cu creșterea lor economică mică

România a bifat la finele primului trimestru din 2017 nu doar cea mai mare creştere economică dintre ţările UE ( 5,7% brut şi 5,6%...Citeste mai departe »

Marin Pana

Marile probleme ale unei creșteri mari. Alles gute? Oh, Nein!

Creşterea economică de 5,7% brut şi 5,6% ajustat sunt cifrele comunicate de INS care au făcut guvernanţii să desfacă mediatic şampania sucesului timpuriu, după...Citeste mai departe »

Marin Pana

Cu pixul pe cea mai mare modificare de estimare din toate timpurile: Creşterile salariale – de unde nu-i, nici Dumnezeu nu ar trebui să ceară

Prognoza de primăvară 2017 a Comisiei Naţionale de profil, aflată în subordinea Guvernului, a reevaluat de la simplu la dublu creşterea salariului real pentru...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Harta îndatorării/economisirii: Cele mai bogate judeţe au medii de îndatorare şi economisire de patru ori mai mari decât cele mai sărace

Statisticile capacităţii de îndatorare, respectiv de economisire dau o măsură a discrepanței dintre judeţele dezvoltate şi cele subdezvoltate ale României. Astfel, judeţele în care populaţia...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.5573 lei
4.0641 lei
5.2287 lei

OPINII & EDITORIAL

Radu Crăciun / Agresiunea împotriva României, încurajată și de ei și de noi

Radu Crăciun

Recent, asistand la prelegerea pe teme de securitate a unui domn general in rezerva, am invatat un nou termen: agresiune acinetica. Probabil ca nici dumneavoastra nu...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 4 mari probleme ale salarizării ca mită electorală. Despre compromiterea unui instrument de ordine în economie și societate

Cristian Grosu

1), La prima mare problemă a legii salarizării unitare – muncită vârtos zilele acestea și vândută iresponsabil în ultimele 6-7 luni – o să...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / După alegerile germane, începe reforma UE. Riscuri și oportunități pentru România. Să grăbim anunțarea datei pentru trecerea la Euro!

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După primăvara electorală cu Happy End din Europa, Berlinul și Parisul au convenit recent, practic a doua zi după instalarea noului președinte...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Noile fracturi europene – locuri de muncă mai multe sau mai bune?

Radu Crăciun

In ultimul deceniu, piata muncii din Uniunea Europeana a fost o oglindire destul de exacta a realizarilor si esecurilor UE. In aceeasi masura in...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Lecțiile alegerilor franceze. Eșecul partidelor, nevoia unei noi generații de lideri, cum poate fi învins extremismul, supraviețuirea Uniunii Europene

Valentin Naumescu

Puncte cheie: 66%-34% este mai mult decât scorul electoral între candidații Emmanuel Macron și Marine Le Pen, este reflectarea în sinteză a unei realități...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Deficitul bugetar între legitățile economice, nevoile sociale și matematica elementară

Dan Bădin

Agenda publică este dominată în ultima vreme de discuțiile despre impozite, salarii și buget. Relaxarea fiscală, urmată de o majorare substanțială a cheltuielilor, a...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Adevăr și democrație

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / De-euroizarea și aderarea la zona euro: o contradicție?

Daniel Daianu

De ceva timp Banca Nationala a Romaniei publica minute ale sedintelor Consiliului de Administratie. Si in acestea se mentioneaza o tendinta de crestere a...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / O (nouă) revoluție fiscală? În ce scop?

Gabriel Biris

Recent au apărut în piață două proiecte ale guvernului PSD-ALDE: Introducerea unui nou concept, impozitul pe gospodărie, concept care ar urma să schimbe din...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / De ce este normal ca o țară ca România să importe mai mult decât exportă

Aurelian Dochia

Mi-a atras atenția o analiză publicată de cursdeguvernare.ro (aici) care trece în revistă structura comerțului exterior românesc și deplânge faptul că țara noastră înregistrează...Citeste mai departe »

Care e treaba cu disputa privind banii din pilonul II

Marin Pana

Aproape 7 milioane de români au acumulat până acum circa 7 miliarde de lei în cadrul aşa-numitului pilon II al sistemului de pensii, respectiv...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Zona euro – iluzii europene, iluzii românești

Radu Crăciun

Privind in trecut, inca refuz sa cred ca un proiect de complexitatea zonei euro a fost demarat ca un proiect politic. Adica, un proiect...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Start-up nation: un mare viciu de construcție

Andreea Paul

Cel mai mare viciu de construcție al programului START-UP NATION este acordarea fondurilor de la stat antreprenorilor debutanți în proporție de 100%, fără contribuții...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Problema (mare, foarte mare) a Serviciilor secrete: Rezolvați-o odată!

Cristian Grosu

Problema Serviciilor secrete în România Nu ține doar de drepturile omului – așa cum știm/credem că se petrece în democrațiile consolidate, ci e una...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Trump-Merkel: O întâlnire transatlantică ratată şi o ridicolă „factură” a unei „datorii” care schimbă paradigma de securitate a Europei

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Zilele trecute, întâlnirea şefilor executivelor din cele mai importante două puteri ale lumii occidentale, Statele Unite şi Germania, ne-a lăsat un gust...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Țoapele și viermii: Scandalul de la Podul Constanța și gradul său de multiplicare

E o problemă pe care o ignorăm zilnic: cea de atitudine. În business, în relația cu administrația, în viața de zi cu zi. Până...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română
<
cheap ray ban sunglasses outlet cheap oakley outlet sale cheap Ray Ban sunglasses online cheap Ray Ban sunglasses outlet uk Cheap Ray Bans Outlet cheap ray bans sale cheap ray ban glasses Ray ban sunglasses for cheap cheap ray ban sunglasses cheap ray ban glasses outlet cheap ray ban glasses cheap oakley sunglasses outlet Wholesale oakley sunglasses cheap oakley sunglasses online occhiali da sole ray ban clubmaster oakley Italia ray ban italia
fake id california fake id online maker texas id best state for fake id fake id review illinois fake id fake id usa reddit fake id how to get a fake id how to get a fake id buy usa fake id buy fake id fake school id connecticut fake id cheap fake id best fake id fake id maker fake id god fake id website Fake id generator Fake id Fake id maker reddit fake id/ how to make fake id fake drivers license/ best fake id