Un indicator esențial în (mare) suferință: Observații și soluții la procentul angajaților cu muncă temporară

de Marin Pana | 4.5.2017 .

România mai bifează un indicator la care suntem pe ultimul loc în Uniunea Europeană, respectiv procentajul angajaţilor care prestează o muncă temporară.

Nivelul de 1,4% consemnat de Eurostat pentru anul 2016 este de zece ori mai mic faţă de media Uniunii, situată la 14,2%, şi de aproape douăzeci de ori sub valoarea consemnată de cea mai apropiată ţară ca mărime şi nivel de dezvoltare economică, Polonia (27,5%).

Problema nu este că ne plasăm sub grupul BELL, constituit de ţările baltice şi Bulgaria (vecină şi colegă de val de aderare la care unde procentajul angaţilor temporari este triplu), ci faptul că ne aflăm exact la polul opus în raport cu Polonia. Or, aceasta este, în multe privinţe, modelul nostru de devoltare şi referinţa în materie de reducere a decalajelor faţă de Occident.

De altfel, polonezii au folosit intens această modalitate de creştere a ocupării pentru a rezolva problema unui şomaj situat mult peste media europeană şi pentru a fluidiza o piaţă a muncii supusă provocărilor unor schimbări relativ rapide a ocupaţiilor şi a raporturilor într cerere şi ofertă.

Prin contrast, rigiditatea destul de pronunţată a pieţei muncii de la noi constituie un factor care descurajează abuzurile angajatorilor dar penalizează dinamica dezvoltării unor afaceri, îndeosebi pe zona microîntreprinderilor şi a IMM-urilor.

Cifrele arată clar o plasare a noastră în afara uzanţelor europene în materie şi constituie un punct important care rămâne de rezolvat la nivelul convergenţei reale.

Faptul că locomotiva germană se află la acest indicator doar cu un un procent sub media UE ( 13,2%) iar ceilalţi mari parteneri europeni ai României foarte aproape de această medie, cu surorile latine de mentalitate mai apropiată Italia la 14% şi Franţa la 16,1%, ar trebui să ne dea de gândit.

Mai ales că şi fostele colege de bloc socialist şi-au ajustat practica în materie şi s-au apopiat ”la o aruncătură de băţ” de pragul de 10% (Ungaria şi Cehia).

Iar nou-venita Croaţia a ajuns la 22,2%, toate aceste ţări, alături de Polonia, având, întâmplător sau nu, un regim similar de flotare a monedei naţionale, diferit de rigiditatea legării de euro ( la care balticele au şi trecut iar bulgarii deja menţionează valoarea în euro pe majoritatea bonurilor emise de magazine).

Implicaţii pentru atingerea obiectivului de ocupare stabilit pentru 2020

Aducerea indicatorului referitor la angajarea temporară la un nivel apropiat de performanţele colegelor din UE care sunt la aceeaşi categorie dar ceva mai avansate pe drumul convergenţei reale ar rezolva şi problema atingerii nivelului de 70% ocupare la nivel naţional, prevăzut în strategia Europa 2020.

În prezent ne situăm, pe un trend de creştere, la 66,3%, potrivit datelor statistice ale INS pentru anul 2016 dar este puţin probabil să atingem ţinta fixată dacă nu întreprindem nimic pe partea de angajare temporară.

De reţinut, anul trecut au fost consemnate 212 mii persoane ocupate cu program parţial care doreau şi erau disponibile să lucreze mai multe ore decât în prezent, fiind considerate persoane subocupate. Ele reprezentau 2,4% din populaţia activă, 2,5% din populaţia ocupată şi 29,3% din numărul total al persoanelor care lucrau cu program de lucru parţial.

Din rândul populaţiei inactive, alte 345 mii de persoane erau disponibile să înceapă lucrul dar nu căutau un loc de muncă. Semnificativ pentru diferenţa faţă de ţinta pentru 2020, ele reprezentau 3,8% din populaţia activă. Dezvoltarea unor programe avantajoase de locuri de muncă temporare ar mobiliza această forţă de muncă potenţială ce rămâne deocamdată nefolosită.

În fine, dar nu în ultimul rând, se remarcă plasarea noastră în minoritatea ţărilor în care ponderea femeilor la nivel de angajare temporară este mult mai mică decât a bărbaţilor. În 18 ţări din UE ( inclusiv toate ţările occidentale, cu excepţia Portugaliei şi a Germaniei, unde egalitatea între sexe se vede şi la muncă), procentajul bărbaţilor ce lucrează pe durată determinată se situează sub cel al femeilor.

La noi, procentajul este cel mai dezechilibrat spre partea masculină (+70%), cu doar 1% dintre femei angajate temporar. Ceea ce sugerează că oferta ar trebui direcţionată către partea feminină dacă vrem să mergem spre practica europeană.

Doar în Letonia se mai regăseşte o asemenea discrepanţă (64%), dar la un nivel de 2,8% al ponderii femeilor angajate temporar. Asta în timp ce Lituania şi Bulgaria au coborât sub 30% iar Estonia se îndreaptă spre 10%. Adică acolo unde se află Polonia sau Slovacia. În timp ce în Cehia ( 11,6% faţă de 8,1%), Ungaria (10,2% faţă de 9,4%) sau Croaţia ( 22,4% la 21,9%), ”scorul” este mai mare pe partea feminină.

Publicat la data de 4.5.2017 .

2 comentarii

  1. Klopo_Tare
    5.5.2017, 9:02 am

    Câți dintre cei indignați de tăierea salariilor pe vremea lui Boc știu că problema a fost agravată de Iliescu? În negocierile cu FMI, s-a pus problema stabilirii unui plafon al salariilor bugetarilor. Iliescu a rezolvat românește problema, acordând sporuri cât cuprinde. Tăriceanu a sporit aberant numărul bugetarilor (nu sunt sigur,dar cred că de la 800 000 la 1 200 000), iar când a venit criza, Boc a făcut o chestie de bun simți – a tăiat complet sporurile și a redus cu 25% salariile bugetarilor. Doar că sporurile constituiau și 50% din salarii, în consecință unele venituri ale bugetarilor s-au redus cu 75% – de aici succesul fulminant în alegeri al PSD… și venirea la putere a lui Ponta.

  2. Cititor cod bare
    18.5.2017, 10:59 am

    Am observat ca in ultima perioada se toate vehiculeaza ca si aparitii in presa locala studii si analize refritoare la situatia locurilor de munca si a salariilor. Se pare ca acest subiect ramane inepuizabil ca si informatii dar si vesnic in atentia romanilor.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Strategia România – UE 2020: cum evoluăm noi altfel decât media UE

Prin strategia Europa 2020 (adoptată de Consiliul European în iunie 2010) , au fost stabilite ţinte la cinci indicatori apreciaţi ca fiind semnificativi pentru...Citeste mai departe »

Marin Pana

Stânga incoerentă / Inegalitatea distribuirii veniturilor compromite perspectivele României

România a aderat la Uniunea Europeană cu cea mai mare inegalitate a veniturilor populaţiei dintre statele membre şi se menţine pe locul doi, potrivit...Citeste mai departe »

Marin Pana

Calitatea locului de muncă: Țara din UE în care munca nu te scoate din sărăcie

„Dacă munceşti nu mai ai timp să faci bani” potrivit unei zicale româneşti tot mai populare, confirmată de datele publicate de Eurostat. Care ne...Citeste mai departe »

Marin Pana

Românii – locul 2 în UE la inactivitate, după verii italieni. Femeile – cheia problemei

România s-a situat în 2016 pe locul doi la indicatorul naţional de inactivitate calculat în Uniunea Europeană, după Italia şi alături de Croaţia, dar...Citeste mai departe »

Marin Pana

Demografia afacerilor ne plasează la mare distanţă de fostele state socialiste şi la coada UE. Implicaţiile

Omul este cel mai preţios capital. Puține sunt însă întreprinderile româneşti care focalizează pe acest principiu, deoarece figurăm ultimii sau printre ultiumii la ponderea...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Noua tentativă a Ucrainei de a sparge blocada Rusiei spre Vest. De ce va eșua și aceasta

Valentin Naumescu

Puncte cheie: De mai bine de o săptămână, Ucraina dă semnale repetate și insistente, la nivel înalt, că este pregătită să reia ofensiva politico-diplomatică...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

Cât plătim în plus pentru veniturile mai mari/impozitele mai mici ?

Marin Pana

Oficial ne merge bine. Suntem aproape de 60% cu nivelul de trai faţă de media UE în termeni de putere de cumpărare, salariile au...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Agresiunea împotriva României, încurajată și de ei și de noi

Radu Crăciun

Recent, asistand la prelegerea pe teme de securitate a unui domn general in rezerva, am invatat un nou termen: agresiune acinetica. Probabil ca nici dumneavoastra nu...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 4 mari probleme ale salarizării ca mită electorală. Despre compromiterea unui instrument de ordine în economie și societate

Cristian Grosu

1), La prima mare problemă a legii salarizării unitare – muncită vârtos zilele acestea și vândută iresponsabil în ultimele 6-7 luni – o să...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Adevăr și democrație

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / De-euroizarea și aderarea la zona euro: o contradicție?

Daniel Daianu

De ceva timp Banca Nationala a Romaniei publica minute ale sedintelor Consiliului de Administratie. Si in acestea se mentioneaza o tendinta de crestere a...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / O (nouă) revoluție fiscală? În ce scop?

Gabriel Biris

Recent au apărut în piață două proiecte ale guvernului PSD-ALDE: Introducerea unui nou concept, impozitul pe gospodărie, concept care ar urma să schimbe din...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / De ce este normal ca o țară ca România să importe mai mult decât exportă

Aurelian Dochia

Mi-a atras atenția o analiză publicată de cursdeguvernare.ro (aici) care trece în revistă structura comerțului exterior românesc și deplânge faptul că țara noastră înregistrează...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română