Un indicator esențial în (mare) suferință: Observații și soluții la procentul angajaților cu muncă temporară

de Marin Pana | 4.5.2017 .

România mai bifează un indicator la care suntem pe ultimul loc în Uniunea Europeană, respectiv procentajul angajaţilor care prestează o muncă temporară.

Nivelul de 1,4% consemnat de Eurostat pentru anul 2016 este de zece ori mai mic faţă de media Uniunii, situată la 14,2%, şi de aproape douăzeci de ori sub valoarea consemnată de cea mai apropiată ţară ca mărime şi nivel de dezvoltare economică, Polonia (27,5%).

Problema nu este că ne plasăm sub grupul BELL, constituit de ţările baltice şi Bulgaria (vecină şi colegă de val de aderare la care unde procentajul angaţilor temporari este triplu), ci faptul că ne aflăm exact la polul opus în raport cu Polonia. Or, aceasta este, în multe privinţe, modelul nostru de devoltare şi referinţa în materie de reducere a decalajelor faţă de Occident.

De altfel, polonezii au folosit intens această modalitate de creştere a ocupării pentru a rezolva problema unui şomaj situat mult peste media europeană şi pentru a fluidiza o piaţă a muncii supusă provocărilor unor schimbări relativ rapide a ocupaţiilor şi a raporturilor într cerere şi ofertă.

Prin contrast, rigiditatea destul de pronunţată a pieţei muncii de la noi constituie un factor care descurajează abuzurile angajatorilor dar penalizează dinamica dezvoltării unor afaceri, îndeosebi pe zona microîntreprinderilor şi a IMM-urilor.

Cifrele arată clar o plasare a noastră în afara uzanţelor europene în materie şi constituie un punct important care rămâne de rezolvat la nivelul convergenţei reale.

Faptul că locomotiva germană se află la acest indicator doar cu un un procent sub media UE ( 13,2%) iar ceilalţi mari parteneri europeni ai României foarte aproape de această medie, cu surorile latine de mentalitate mai apropiată Italia la 14% şi Franţa la 16,1%, ar trebui să ne dea de gândit.

Mai ales că şi fostele colege de bloc socialist şi-au ajustat practica în materie şi s-au apopiat ”la o aruncătură de băţ” de pragul de 10% (Ungaria şi Cehia).

Iar nou-venita Croaţia a ajuns la 22,2%, toate aceste ţări, alături de Polonia, având, întâmplător sau nu, un regim similar de flotare a monedei naţionale, diferit de rigiditatea legării de euro ( la care balticele au şi trecut iar bulgarii deja menţionează valoarea în euro pe majoritatea bonurilor emise de magazine).

Implicaţii pentru atingerea obiectivului de ocupare stabilit pentru 2020

Aducerea indicatorului referitor la angajarea temporară la un nivel apropiat de performanţele colegelor din UE care sunt la aceeaşi categorie dar ceva mai avansate pe drumul convergenţei reale ar rezolva şi problema atingerii nivelului de 70% ocupare la nivel naţional, prevăzut în strategia Europa 2020.

În prezent ne situăm, pe un trend de creştere, la 66,3%, potrivit datelor statistice ale INS pentru anul 2016 dar este puţin probabil să atingem ţinta fixată dacă nu întreprindem nimic pe partea de angajare temporară.

De reţinut, anul trecut au fost consemnate 212 mii persoane ocupate cu program parţial care doreau şi erau disponibile să lucreze mai multe ore decât în prezent, fiind considerate persoane subocupate. Ele reprezentau 2,4% din populaţia activă, 2,5% din populaţia ocupată şi 29,3% din numărul total al persoanelor care lucrau cu program de lucru parţial.

Din rândul populaţiei inactive, alte 345 mii de persoane erau disponibile să înceapă lucrul dar nu căutau un loc de muncă. Semnificativ pentru diferenţa faţă de ţinta pentru 2020, ele reprezentau 3,8% din populaţia activă. Dezvoltarea unor programe avantajoase de locuri de muncă temporare ar mobiliza această forţă de muncă potenţială ce rămâne deocamdată nefolosită.

În fine, dar nu în ultimul rând, se remarcă plasarea noastră în minoritatea ţărilor în care ponderea femeilor la nivel de angajare temporară este mult mai mică decât a bărbaţilor. În 18 ţări din UE ( inclusiv toate ţările occidentale, cu excepţia Portugaliei şi a Germaniei, unde egalitatea între sexe se vede şi la muncă), procentajul bărbaţilor ce lucrează pe durată determinată se situează sub cel al femeilor.

La noi, procentajul este cel mai dezechilibrat spre partea masculină (+70%), cu doar 1% dintre femei angajate temporar. Ceea ce sugerează că oferta ar trebui direcţionată către partea feminină dacă vrem să mergem spre practica europeană.

Doar în Letonia se mai regăseşte o asemenea discrepanţă (64%), dar la un nivel de 2,8% al ponderii femeilor angajate temporar. Asta în timp ce Lituania şi Bulgaria au coborât sub 30% iar Estonia se îndreaptă spre 10%. Adică acolo unde se află Polonia sau Slovacia. În timp ce în Cehia ( 11,6% faţă de 8,1%), Ungaria (10,2% faţă de 9,4%) sau Croaţia ( 22,4% la 21,9%), ”scorul” este mai mare pe partea feminină.

Publicat la data de 4.5.2017 .

2 comentarii

  1. Klopo_Tare
    5.5.2017, 9:02 am

    Câți dintre cei indignați de tăierea salariilor pe vremea lui Boc știu că problema a fost agravată de Iliescu? În negocierile cu FMI, s-a pus problema stabilirii unui plafon al salariilor bugetarilor. Iliescu a rezolvat românește problema, acordând sporuri cât cuprinde. Tăriceanu a sporit aberant numărul bugetarilor (nu sunt sigur,dar cred că de la 800 000 la 1 200 000), iar când a venit criza, Boc a făcut o chestie de bun simți – a tăiat complet sporurile și a redus cu 25% salariile bugetarilor. Doar că sporurile constituiau și 50% din salarii, în consecință unele venituri ale bugetarilor s-au redus cu 75% – de aici succesul fulminant în alegeri al PSD… și venirea la putere a lui Ponta.

  2. Cititor cod bare
    18.5.2017, 10:59 am

    Am observat ca in ultima perioada se toate vehiculeaza ca si aparitii in presa locala studii si analize refritoare la situatia locurilor de munca si a salariilor. Se pare ca acest subiect ramane inepuizabil ca si informatii dar si vesnic in atentia romanilor.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

România – pe tobogan la venituri publice ca pondere în PIB: Cum consumi mai mult și trăiești mai prost

România s-a poziţionat în UE drept ţara cu cele mai mici venituri publice raportate la PIB iar în 2017 vom înregistra un nou record...Citeste mai departe »

Marin Pana

Cea mai bizară, abruptă și mare creștere a costului muncii în UE: specificul trist al României

România s-a situat pe primul loc în UE la creşterea costului muncii în trimestrul doi 2017, la mare distanţă de următoarele state din clasament,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Prognoză caldă: creștere economică de minim 5% până în 2021, când salariul mediu ar urma să fie 700 de euro. ”Cuiele”: cursul euro și inflația

Creşterea economică a României ar urma să se păstreze mult peste pragul de 5% până în anul 2020 iar avansul în euro al PIB...Citeste mai departe »

Marin Pana

Ratarea unei șanse istorice: execuția bugetară de la care pleacă rectificarea. Cum am blocat consolidarea

Bugetul general consolidat a înregistrat la finele primelor şapte luni din 2017 un deficit de 5,14 miliarde lei, sumă echivalentă cu 0,63% din PIB...Citeste mai departe »

Marin Pana

Creșterea pe S1 și lista ei de probleme: nu puteţi produce voi pe cât de repede cheltuim noi

După analizarea datelor semnal, Institutul Național de Statistică a confirmat creșterea economică de 5,7% pe primul semestru din acest an față de aceeași perioadă...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / “Germany First”. Paradoxal, ce ar însemna un guvern Merkel IV fragil?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Când Donald Trump și-a anunțat, în discursul inaugural, Doctrina care-i poartă numele, sub semnul unui teribil de populist slogan America First, am...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română